Marc Semo (Le Monde): Putem spune că epidemia de Covid este un eşec al multilateralismului

20201001_183012.jpg

Marc Semo (al doilea din dreapta), jurnalist la Le Monde, modereazà la Forumul mondial Normandie pentru pace o dezbatere consacratà lumii post Covid-19.
Marc Semo (al doilea din dreapta), jurnalist la Le Monde, modereazà la Forumul mondial Normandie pentru pace o dezbatere consacratà lumii post Covid-19.
Image source: 
Vasile Damian

Forumul mondial Normandie pentru pace, ediţia a 3-a, continuă la Caen, în Normandia. Pe agenda discuţiilor de azi: noile tehnologii şi conflictele, libertăţile şi criza Covid, dinamicile asiatice confruntate cu criza, şamd. Aseară, masa rotundă consacrată lumii post Covid-19 a fost organizată în parteneriat cu ziarul Le Monde. Discuţiile au fost moderate de jurnalistul Marc Semo cu care Vasile Damian a stat de vorbă după aceea. Colegul nostru l-a întrebat pentru început ce rost au toate aceste forumuri pentru pace – azi la Caen, luna viitoare la Paris – când pace e tot mai puţină în lume.

Marc Semo: «Facem forumuri pentru pace pentru că nu ne putem imagina făcând forumuri despre războaie. La forumurile pentru pace, se vorbeşte înainte de toate despre crize, despre conflicte şi despre felul cum le putem pune capăt. Ceea ce domină la acest forum şi îl va domina şi pe cel de la Paris din noiembrie este cum va fi lumea în era post Covid-19. La început, a fost şocul pandemiei urmat de cel al opririi mondiale a economiei. Asta a fost o decizie politică, am numit-o de “congelare a economiei”, deci de alegere a vieţii, a fost ceva uluitor. Dacă pentru occidentali putem spune că viaţa e ceva foarte important, să vedem că ţări precum China decid să-şi oprească complet economia, a fost ceva surprinzător. De fapt am asistat la o revoluţie antropologică. La început s-a impus idea că nimic nu va mai fi ca înainte. Treptat însă, experţi şi personalităţi precum Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, au început să spună că marele risc acum este ca lumea de după epidemie să fie ca lumea de dinainte, în şi mai rău. Acesta este spectrul care planează cam peste tot. Vedem că epidemia de Covid funcţionează mai puţin ca o ruptură şi mai degrabă ca un accelerator, un catalizator al unor tendinţe care existau déjà. Rivalităţi geopolitice cu puteri revanşarde care îşi vor înapoi locul la soare – vedem asta cu Rusia şi mai ales cu Turcia care profită de criză ca să-şi împingă pionii în Libia şi în Caucaz. Observăm acest lucru şi în politică unde vedem că în majoritatea ţărilor, epidemia a folosit puterilor existente chiar dacă aceste puteri au fost incompetente precum în Brazilia unde preşedintele populist Bolsonaro este şi mai popular decât era înaintea crizei. Chiar şi în SUA unde fiascoul lui Donald Trump este evident. Dacă preşedintele va pierde alegerile, acest lucru va fi în mare parte din cauza epidemiei de Covid-19. Dar şi aşa, electoratul său de bază, nucleul dur, nu se lasă impresionat de această proastă gestionare a epidemiei.”

Vasile Damian: Unii afirmă că epidemia de Covid a dat apă la moara populiştilor. Aşa să fie oare?

M.S: “Unele din consecinţele pandemiei au fost închiderea frontierelor şi revenirea la suveranism, teme apreciate mult de populişti. In Europa am avut mai întâi o serie de bâlbâieli, unii precum Viktor Orban, au profitat ca să impună legi de excepţie sub pretextul combaterii epidemiei. In cele din urmă însă, Europa a reacţionat, a făcut acel enorm plan de relansare în care, pentru prima oară, Germania a acceptat să ne îndatorăm cu toţii. Covidul a fost deci un fel de şoc, ceva care a stimulat Europa şi de care populiştii nu au profitat. Exemplul Italiei este frapant : acolo, dreapta xenofobă a lui Matteo Salvini este foarte marginalizată. In Franţa, Marine Le Pen nu a profitat nici ea de criza Covid. Lumea are deci nevoie de expertiză, vrea să înţeleagă, lucru care-i contrează pentru moment pe populişti. Mai târziu, ne putem însă imagina orice. Aţi văzut că au apărut déjà în anumite ţări campanii anti-mască, mişcări în care se regăsesc de obicei toţi populiştii, complotiştii şi cei care zic că virusul nici nu există, etc, etc.»

VD: Enrico Letta, ex-preşedinte al Consiliului italian spunea că în ciuda daunelor pe care le va face şi în Regatul unit, şi în Europa, Brexit-ul are şi ceva pozitiv şi anume că va aduce mai multă solidaritate socială în UE. Sunteţi de acord cu această analiză?

M.S: “Pentru Europa, este posibil şi asta pentru că mai peste tot remediile au fost aceleaşi. S-a ales prezervarea vieţilor umane deci oprirea economiilor dar şi ajutorarea victimelor crizei economice care a urmat. Deci, da, există o omogenizare mai puternică în Europa.”

V.D: Este epidemia de Covid un eşec al multilateralismului?

M.S: “Da, putem spune asta pentru că ONU chiar nu a făcut nimic. Nici măcar nu a fost capabilă să reunească Consiliul de securitate ca să voteze o rezoluţie. Din acest punct de vedere, este eşecul multilateralismului. Dar, de fapt ni s-a confirmat ceva ce ştiam déjà dinainte. In realitate, multilateralismul este în mare parte un vis. Sistemul onusian funcţiona din 1945 în jurul Statelor unite iar adevărata criză nu este Covidul ci este retragerea leadership-ului american. El riscă să continue, chiar trecând peste Trump pentru că mişcarea de retragere a Americii din afaceriile lumii începuse înainte, pe vremea lui Obama. America riscă să fie atât de obnubilată de propriile probleme că mişcarea de retragere riscă să continue.”

 
Marc Semo (Le Monde): Putem spune că epidemia de Covid este un eşec al multilateralismului