Mali: spectrul unui vid de putere şi al proliferării jihadismului

capture_decran_2020-08-19_a_18.12.57.png

Preşedinte malian Ibrahim Boubacar Keïta debarcat de la putere de militari.
Preşedinte malian Ibrahim Boubacar Keïta debarcat de la putere de militari.
Image source: 
AFP/Ludovic Marin

Franţa condamnă cu fermitate lovitura militară din Mali unde marţi 18 august au fost constrînşi la demisie atît preşedintele cît şi primul ministru. Puciul este condamnat şi pe plan internaţional, iar în regiune Comunitarea statelor din Africa de vest le cere militarilor malieni să restabilească ordinea constituţională. În acest context există temerea că mişcările jihadiste ar putea prolifera într-o regiune a Africii unde islamiştii radicali au comis numeroase atentate.

Mali, stat care numără peste 19 milioane de locuitori, a fost colonie franceză între 1880 şi 1960. Peste 94 la sută din populaţie este de religie musulmană. Mai multe comunităţi coabitează în această ţară aproape de două ori mai mare decît Franţa, situată în vestul Africii, fără ieşire la mare, şi unde deşertul se întinde pe două treimi din suprafaţă. De la independenţă încoace în Mali s-au produs mai multe lovituri de stat, dar în 1991 a intrat într-un proces democratic, iar uneori ţara a fost dată ca exemplu în această privinţă în Africa.

În 2013 armata franceză a intervenit în Mali, din ordinul preşedintelui francez de atunci François Hollande, pentru a opri ofensiva spre capitala Bamako a unei insurecţii islamiste pornită din nordul ţării. De atunci, în ciuda unei prezenţe militare franceze şi internaţionale în Mali, tulburările continuă, iar jihadismul îşi dezvoltă reţelele într-o regiune africană, Sahelul, greu de controlat. Anul trecut, pe 25 noiembrie, 13 soldaţi francezi şi-au pierdut viaţa în Mali în urma unui atac jihadist. Preşedintele Emmanuel Macron a încercat să-i mobilizeze pe liderii regionali în lupta împotriva islamului radical, dar fără succesul scontat. De multe ori populaţia din Mali vede în prezenţa militară franceză expresia unui neocolonialism decît un sprijin în vederea consolidării statului şi a securităţii.

Despre actualul preşedinte malian debarcat de militari, Ibrahim Boubacar Keïta, se ştia, în  culisele diplomaţiei franceze (cel puţin aşa afirmă cotidianul Le Monde) că era incapabil să gestioneze situaţia, să iniţieze o reconciliere a comunităţilor flate în conflict în ţara sa. Franţa se teme în prezent de apariţia unui vid de putere în Mali, unde oricum statul este foarte fragil şi nu controlează întregul teritoriu.

Insecuritatea din regiunea Sahelului este de natură să ameninţe şi Europa, şeful statului francez a lansat deseori avertismente în acest sens. Consiliul de securitate ONU s-a reunit de urgenţă pentru a examina situaţia din Mali, dar soluţiile imediate lipsesc. În plus, preşedintele Keïta nu mai beneficiază de sprijinul unei populaţii excedată de corupţie şi nepotism. Unul dintre fiii preşedintelui a devenit de altfel simbolul corupţiei, al cinismului şi al tuturor exceselor.