Iran : Mobilizare inedită împotriva pedepsei capitale

un_colaj_realizat_de_amnesty_international_si_in_care_pot_fi_vazuti_said_tamdjidi_28_de_ani_mohammad_radjabi_26_de_ani_si_amirhossein_moradi_26_de_ani.jpg

Un colaj realizat de Amnesty International si în care pot fi vazuti Saïd Tamdjidi, 28 de ani, Mohammad Radjabi, 26 de ani si Amirhossein Moradi, 26 de ani. Cei trei au fost condamnati la moarte pentru ca au participat la manifestatiile din noiembrie 2019.
Un colaj realizat de Amnesty International si în care pot fi vazuti Saïd Tamdjidi, 28 de ani, Mohammad Radjabi, 26 de ani si Amirhossein Moradi, 26 de ani. Cei trei au fost condamnati la moarte pentru ca au participat la manifestatiile din noiembrie 2019.
Image source: 
Amnesty International

Curtea Supremă iraniană a confirmat condamnarea la moarte a trei tineri pentru că au participat la o manifestaţie derulată în noiembrie 2019. Cum a fost dată decizia, hashtag-ul «nu executaţi» a fost folosit intens pe reţelele sociale. Pe 14 iulie, era printre cele mai utilizate hashtag-uri din lume.

«Nu ne executaţi tinerii», « Domnule judecător, încă nu şi-au realizat visurile. Ar fi posibil să nu îi executaţi? ", sunt doar câteva dintre rugăminţile ce pot fi citite pe Twitter, de când a venit confirmarea Curţii Supreme, pe 14 iulie.

Cei trei tineri au protestat în noiembrie 2019 pentru a atrage atenţia asupra degradării situaţiei economice din Iran, asupra corupţiei şi a represiunii politice.

Au mai puţin de 30 de ani şi au fost condamnaţi, iniţial, la moarte, în luna februarie. În iunie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Justiţie din Iran declara că cei trei au legături “cu puteri externe”.

Preşedintele de onoare al Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului este de părere că regimul încearcă să facă din aceşti tineri nişte «terorişti» care ar fi la originea confruntărilor ce au avut loc între populaţie şi armata locală.

În noiembrie 2019, iranienii au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva creşterii preţului la benzină. Iniţial paşnice, protestele au degenerat iar autorităţile au intervenit violent. În raportul său, Amnesty International vorbeşte despre 304 morţi în timp ce o anchetă Reuters avansează cifra de 1 .500 de morţi.

Acum, odată ce a fost dată sentinţa finală, pe internet s-a născut imediat o campanie împotriva execuţiilor.

Internauţii difuzează fotografiile celor trei alături de #nuîiexecutaţi şi denunţă pedeapsa capitală. “Aveţi 80 de milioane de corzi?”, se întreabă un iranian pe Instagram referindu-se la numărul de locuitori din Iran.

“Sunt următorul, tu eşti următorul, noi suntem următorii” scrie un altul.

Personalităţi cunoscute şi-au adus sprijinul, publicând de asemenea fotografiile celor trei. O actriţă iraniană scrie pe Instagram : «Nu întristaţi şi mai mult oamenii în aceste zile oribile».

Într-o scrisoare deschisă, peste 100 de personalităţi din rândul societăţii civile – profesori universitari, scriitori, artişti – au cerut anularea acestor verdicte. Ei insistă asupra faptului că cei trei nu au făcut altceva decât să îşi reclame drepturile fundamentale. Semnatarii denunţă şi represiunea la care este supusă populaţia, deja afectată de situaţia economică şi cer instanţelor internaţionale să se pronunţe împotriva pedepsei capitale.

În faţa acestei campanii duse online, autorităţile iraniene au decis să limiteze accesul la internet după cum a constatat ONG-ul Netblocks.

La rândul ei, Amnesty International a cerut Ghidului Suprem, Ali Khamenei, să anuleze pedeapsa cu moartea pentru cei trei protestatari.

« Procesul lor a fost inechitabil iar ei au povestit că au fost torturaţi », scrie într-un tweet organizaţia.

 

 

De abia pe 15 iulie avocaţii celor trei au putut să aibă acces la dosarele tinerilor. Ei cer suspendarea condamnărilor.

Iran a recurs deja însă, de câteva săptămâni, la mai multe execuţii, anunţă responsabilul Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului, Karim Lahidji.

La începutul lui iulie un alt iranian a fost executat după ce a fost acuzat de spionaj în favoarea Statelor Unite. Iar un altul a fost executat pe motiv că a consumat alcool.

Pentru Karim Lahidji, aceste execuţii fac parte dintr-o campanie de intimidare a populaţiei, pentru a le aminti că dacă se revoltă, vor trebui să plătească foarte scump.

Potrivit raportului anual al Human Rights Watch, până în noiembrie 2019,  Iran a executat 227 de persoane.

O cifră în scădere comparativ cu 2017, după ce în 2018 a fost adoptată o lege mai puţin severă în ceea ce priveşte traficul de droguri.

Iran rămâne însă al doilea stat, după China, cu cele mai multe condamnări la moarte.