„Locomotiva” franco-germană a Uniunii Europene decisă să funcţioneze la capacitate maximă

capture_decran_2020-06-30_a_17.57.41.png

Emmanuel Macron şi Angela Merkel, luni 29 iunie, la castelul Meseberg situat la 70 de kilometri de Berlin.
Emmanuel Macron şi Angela Merkel, luni 29 iunie, la castelul Meseberg situat la 70 de kilometri de Berlin.
Image source: 
REUTERS/Hannibal Hanschke

Cancelara germană Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron îşi reafirmă voinţa de a adopta un plan de relansare a economiei europene bazat pe mai multă solidaritate şi pe principiul mutualizării datoriilor. Cei doi demnitari s-au exprimat în acest sens în cadrul unei conferinţe comune acordată luni 29 iunie în apropiere de Berlin. Deplasarea de cîteva ore făcută de şeful statului francez în Germania pentru a sublinia unitatea de vederi franco-germană are o importantă semnificaţie în momentul în care Germania preia, pe întîi iulie, pentru şase luni, preşedinţia turnantă a Uniunii Europene.

Cotidianul Le Monde face o observaţie pertinentă evocînd conferinţa de presă de la castelul Meseberg de lîngă Berlin: pe fond de epidemie de coronavirs, Angela Merkel şi Emmanuel Macron nu s-au îmbrăţişat şi nici nu şi-au dat mîna, dar intimitatea lor politică nu a fost niciodată mai mare. Dovadă că acest inamic numărul unu al lumii, Covid-19, poate funcţiona uneori şi ca ferment catalizator trezind din somnul dogmatic diverse persoane şi personalităţi, responsabili şi instituţii. Este cazul acum în Europa unde Angela Merkel şi Emmanuel Macron şi-au multiplicat eforturile pentru a repune pe şine atît economia europeană cît şi edificiul comunitar.

„Cînd Franţa şi Germania sunt de acord acest lucru nu vrea să spună că Europa este unită, dar cînd Franţa şi Germania sunt în dezacord nu putem avea în nici un caz unitate în Europa.” Sunt cuvinte pronunţate de Angela Merkel, adevărata „patroană” a Europei, după cum afirmă unii observatori politici în Franţa. Nu demult, de altfel, revista Le Point publica pe copertă o fotografie a doamnei Merkel însoţită de titlul „La Patronne”.

În mod paradoxal, Covid-19 s-a amestecat profund de la începutul acestui an în politica europeană. Seful statului francez pledează de mai bine de doi ani în favoarea unei reforme profunde în Europa care să implice un buget comun pentru zona euro şi un mecanism de mutualizare a datoriilor. Iar Covid-19 a devenit, într-un fel, „aliatul” lui Emmanuel Macron. Pe de o parte epidemia a dat o nouă lovitură construcţiei europene şi a frînat-o şi mai mult, ca şi cum Brexit-ul nu ar fi fost suficient ca şoc demolator. Pe de altă parte însă epidemia îi obligă acum pe europeni să fie mai uniţi, şi probabil că doamna Merkel nu ar fi acceptat renunţarea la unele dogme bugetare şi administrative dacă acest al doilea element perturbator, Covid-19, nu ar fi intervenit. 

Locomotiva franco-germană a Uniunii Europene funcţionează în prezent la capacitatea ei maximă în materie de cooperare. Iar următorul ei obiectiv este adoptarea, pe 17 şi 18 iulie, de Consiliul european, a planului de relansare economică de 750 de miliarde de euro propus de Comisia europeană, plan inspirat în mare măsură de propunerile Parisului şi ale Berlinului.

Un alt obiectiv evocat deseori de Emmanuel Macron începe să fie adoptat şi de Angela Merkel, este vorba de forjarea unei suveranităţi europene în domenii esenţiale, printre care tehnologia numerică. Preşedinţia germană a Uniunii europene, în următoarele luni, va avea deci pe lista urgenţelor şi acest lucru, construirea unei Europe mai atentă la protejarea valorilor şi intereselor ei.

Este interesant de constatat cum Franţa propune reforme, cu un fel de avînt deseori utopic, ceea ce ţine oarecum de rolul avut de ea în istoria Europei, iar Germania analizează apoi îndelung propunerile şi dă verdictul de acceptare (sau nu). O altă idee avansată de Emmanuel Macron ţine de ecologie. El ar dori introducerea unei taxe pe poluare la frontierele Europei. Altfel spus, cine vine în Europa şi produce bioxid de carbon, să fie obligat să plătească. Doamna Angela Merkel nu a spus deocamdată da, pentru că măsura implică un mecanism complicat de aplicare a ei, dar este dispusă să o studieze.

Luni 29 iunie, în castelul Meseberg situat la 70 de kilometri de Berlin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au luat de fapt cîteva decizii importante pentru Europa şi s-au angajat (într-o atmosferă de „complicitate totală” – cum scrie Libération) să acţioneze pentru prosperitatea şi securitatea Uniunii Europene. Acest castel Meseberg începe să devină un loc cu semnificaţii importante pentru construcţia europeană pentru că tot aici, în iunie 2018, Emmanuel Macron şi Angela Merkel semnau un document destinat să deschidă calea instituirii unui buget comun al zonei euro. Devenit reşedinţă oficială a guvernului federal german pentru vizitele de stat, acest castel baroc construit în 1736 este descris de unii vizitatori ca un fel de feerie arhitecturală demnă de poveştile cu zîne. Bine ar fi ca locul să deţină într-adevăr energii pozitive şi magice care să se extindă în toată Europa.