Franţa: viraj verde şi un exemplu de democraţie directă

capture_decran_2020-06-29_a_17.33.17.png

Preşedintele Emmanuel Macron adresîndu-se în grădina Palatului Elysée membrilor Convenţiei cetăţeneşti pentru tranziţia ecologică.
Preşedintele Emmanuel Macron adresîndu-se în grădina Palatului Elysée membrilor Convenţiei cetăţeneşti pentru tranziţia ecologică.
Image source: 
France 24

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat pentru anii următori un puternic viraj ecologist al Franţei, accelerat în mare măsură de rezultatele foarte bune obţinute de ecologişti la alegerile municipale de pe 28 iunie. Acest viraj va însemna şi aplicarea multora dintre propunerile făcute de 150 de cetăţeni francezi, desemnaţi anul trecut prin tragere la sorţi pentru a face parte dintr-o Convenţie destinată să reflecteze la tranziţia ecologică. Luni 29 iunie Emmanuel Macron a efectuat o deplasare la Berlin pentru a lansa, împreună cu cancelara Angela Merkel, planul vizînd redinamizarea economiei europene în urma epidemiei de coronavirus. Săptămîna care începe este plină de evenimente, în contextul în care Germania preia, miercuri 1 iulie, preşedinţia Uniunii Europene.

Ceva de bun augur emană din toate aceste evenimente. Germania preia pentru şase luni preşedinţia Uniunii Europene într-un moment cînd Europa are efectiv nevoie de sprijinul primei sale puteri economice pentru a se redresa. Iar doamna Angela Merkel este din nou aplaudată în multe ţări din sudul şi din estul Europei pentru decizia de a abandona rigiditatea financiară şi de a adopta un plan de relansare economică fără precedent, bazat pe mutualizarea datoriilor şi pe ajutoare directe. „Este în interesul Germaniei ca Europa să nu se prăbuşească”, a declarat doamna Merkel într-un interviu publicat la sfîrşitul săptămînii trecute în mai multe ziare europene, printre care şi Le Monde.

Lucrurile se mişcă deci în Europa, cuplul franco-german îşi asumă din plin rolul de leadership, iar în Franţa se mişcă şi baza, altfel spus s-a produs un fel de trezire a conştiinţei ecologice. Convenţia cetăţenească pentru climat este o iniţiativă care poate fi considerată o expresie a democraţiei directe, iar preşedintele Emmanuel Macron i-a validat acţiunea acceptînd 146 din cele 149 de măsuri propuse de Convenţie. În paranteză fie spus, Franţa a preluat odată cu crearea acestei structuri efemere un model de democraţie directă inventat în Grecia antică, mai precis la Atena unde membrii uneia dintre cele două adunări decizionale erau traşi la sorţi.

Nu se poate spune deci că Emmanuel Macron nu a ascultat mesajele transmise de francezi în urma numeroaselor manifestaţii ale vestelor galbene care cereau mai multă democraţie prin inventarea unor noi forme de democraţie. Munca reflexivă depusă de cei 150 de cetăţeni are deci toate şansele să se concretizeze în viitor, în diverse forme. Printre altele Emmanuel Macron anunţă că pînă în 2021 va avea loc un referendum destinat să introducă în textul legii supreme, Constituţia franceză, obligativitatea statului de a respecta biodiversitatea şi mediul înconjurător, şi de a lupta împotriva fenomenului de încălzire a atmosferei.

Cîteva dintre propunerile Convenţiei riscă să producă însă tensiuni în Franţa, motiv pentru care în prvinţa lor Emmanuel Macron rămîne prudent. De exemplu, reducerea vitezei maxime pe autorute de la 130 la 110 kilometri pe oră. O iniţiativă precedentă, de reducere a vitezei pe şoselele departamentele de la 90 la 80 de kilometri pe oră a fost un fiasco şi a devenit embrionul unei revolte populare amplificată apoi de vestele galbene. Automobiliştii francezii nu vor şi gata să reducă viteza, chiar dacă li se explică de o mie de ori zi că astfel scade numărul de morţi pe şosele şi scade poluarea. În acest domeniul mai sunt deci necesare mari eforturi pedagogice. Important este însă fraptul că Franţa pare să intre într-o veritabilă tranziţie ecologică, iar faptul că oraşe mari precum Bordeaux, Strasbourg sau Lyon vor fi conduse de ecologişti reprezintă un enorm impuls. Nici un oraş francez nu figurează deocamdată printre primele zece metropole considerate cele mai ecologice din lume. Iată doar primele cinci, în ordinea performanţelor lor ecologice: Amsteradam (în Olanda), San Francisco (în Statele Unite), Curtiba (în Brazilia), Stockholm (în Suedia), Vancouver (în Canada).

Tehnologii şi strategii pentru ca mari metropole să adopte un comportament mai responsabil faţă de mediul înconjurător există. O mişcare orizontală în acest sens, prin modele preluate de la un oraş la altul, există. Ceea ce nu au reuşit să facă şefii de stat şi de guvern, deci puterile centrale, reuşesc să facă primarii, deci puterile locale. Sigur, mai rămîn de învins forţe redutabile, sistemul ultraliberal care împinge la un exces de competiţie şi de consum, dar sunt semne că milioane de oameni nu mai acceptă rolul de consumatori docili şi vor să devină cetăţeni responsabili.

„Aţi decis să puneţi ecologia în centrul modelului economic” le-a spus Emmanuel Macron celor 150 de membri ai Convenţiei pentru tranziţie ecologică pe care i-a primit la Palatul Elysée. Mai rămîne de găsit soluţia ideală pentru ca lupta pentru prezervarea naturii să nu ducă la sacrificarea totală a creşterii economice.