Municipale Franța: absenteism record, val verde și derută pentru partidul prezidențial

vot_hidalgo.jpg

Anne Hidalgo, primàrita Parisului, votând pe 28 iunie la al doilea tur al localelor
Anne Hidalgo, primàrita Parisului, votând pe 28 iunie la al doilea tur al localelor
Image source: 
Joel Saget/Pool via REUTERS

După trei luni și jumătate de amânare din cauza epidemiei de coronavirus, aproape 17 milioane de francezi erau chemați ieri la urne ca să voteze la al doilea tur al alegerilor locale. Votul a avut loc doar în circa 15% din cele 35.000 de comune, adică în vreo 4.800 de localități – mai ales orașele mari - în care nu s-au ales primarul și consiliul municipal din primul tur, derulat în data de 15 martie. Scrutinul de ieri s-a desfășurat în conditii inedite, în primul rând prin distanța dintre cele două tururi. Apoi, purtatul măștii a fost obligatoriu, atât pentru votanți cât și pentru membri biroului electoral, s-a impus în secții distanțarea fizică, se punea la dispoziție soluție dezinfectantă, s-a dat prioritate persoanelor fragile și s-a simplificat atribuirea procurilor. Totuși, și în aceste condiții, rata absenteismului, una dintre cele mai așteptate cifre ale serii de ieri, a atins din nou cote record.

Rata absenteismului a fost ieri de aproape 60%. Cu alte cuvinte, doar 4 alegători din 10 s-au dus să voteze în ciuda unor precauții excepționale – măști pe față pentru toată lumea în secțiile de votare, soluție dezinfectană pusă la dispoziția alegătorilor și semnat în registrul de prezență cu pixul personal.

Acest dezinteres general pentru tururl doi al alegerilor locale – sau municipale cum li se mai spun - franceze nu se poate explica doar prin teama de epidemia de coronavirus.

Absenteismul record înregistrat ieri îl «preocupă» pe șeful statului iar acest lucuru «nu este o veste foarte bună pentru Emmanuel Macron» afirmă surse de la Palatul Elysée citate de agențiile de presă.

Absentesim record și «val verde» în mai multe orașe franceze

Incă din primul tur, ecologiștii francezi puteau spera la rezultate foarte bune. După cel de-al doiea, speanțele lor s-au transformat mult peste așteptări.

La Marsilia, candidata ecologistă în fruntea unei coaliții de stânga, a devansat-o pe candidata de dreapta și pe reprezentantul Reuniunii naționale, partidul extremist de dreapta. La Lyon, al treilea oraș francez, verzii francezi au dat lovitura dublă: au cucerit primăria dar și președinția metropolei, sediul adevăratei puteri locale. La Bordeaux, seismul electoral a fost și mai puternic. După 73 de ani de dominație a partidului conservator, orașul de pe malul râului Garonne și capitala mondială a vinului a căzut în mâinile ecologiștilor. Verzii vor conduce și alte municipalități precum cele de la Besançon, Tours, Poitiers și Annecy, tot atâtea locuri unde până acum erau doar forță de sprijin pentru socialiști și unde devin deci prima forță de stânga, un adevărat semnat în perspectiva viitoarelor întâlniri electorale. Doar la Lille, metropola din nordul Franței, rămâne, in extremis, în mâinile baronesei locale. Socialista Martine Aubry, la cârma citadelei din 2001 încoace, a obținut un al 4-lea mandat cu mai puțin de 250 de voturi avans față de candidatul ecologist.

Dacă în multe orașe din provincie incertitudinea a persistat mai multe ore aseară, situația de la Paris se anunța mai destinsă. Cu toate a avut în față două contracanditate pugnace, socialista Anne Hidalgo, în poziție de forță, s-a impus fără probleme în fața conservatoarei și fostei ministre a lui Nicolas Sarkozy, Rachida Dati, și a reprezentantei partidului prezidențial LREM, Agnès Buzyn, fostă ministră a Sănătății, parașutată candidată pe ultima sută de metri. Pentru partidul lui Emmaneul Macron, înfrângerea este foarte usturătoare în timp ce socialiștii se mențin la conducerea capitalei după aproape două decenii de regn. Trebuie spus că Anne Hidalgo și-a pus și ea campania puternic sub semnul ecologiei, lucru care fără îndoială că a favorizat-o.

Ce rezultate a obținut ieri, pe plan local, partidul extremei drepte?

Candidatul Reuniunii naționale, Louis Alliot, s-a impus la Perpignan, oraș nu departe de frontiera franco-spaniolă. E vorba de singurul oraș cu peste 100 de mii locuitori care va fi gestionat de un primar extremist de dreapta. «Nu e doar o victorie simbolică, e un momentul-cheie pentru că vom putea demonstra că suntem capabili să gestionăm și colectivități mari» a reacționat Marine Le Pen, lidera mișcării. In afară de Perpignan, extrema dreaptă a mai cucerit o serie de localități mici și medii din sudul și nordul Franței, cele două fiefuri electorale ale partidului.

Socialiștii și-au păstrat, la limită, fieful de la Lille dar și alte orașe tradițional simpatizante de stânga precum Le Mans și Clermont-Ferrand. Socialiștii au cucerit însă și Nancy, capitala Lorenei, și Saint-Denis din periferia Parisului, fief tradițional al comuniștilor francezi.

Conservatorii, reuniți în partidul republican, au cucerit sau au rămas la conducerea multor orașe – circa 50% dintre ele - de peste 9.000 de locuitori. Ei își păstrează astfel localități precum Toulouse sau Nisa dar au pierdut Marsilia unde erau la putere de un sfert de secol. Acest rezultat prost din orașul de la Mediterană are deci o uriașă simbolistică, inclusiv pe plan național, pentru mișcarea conservatoare.

Comentariile ziarelor franceze despre aceste rezultate

Le Monde, influent cotidian de seară și ziar de referință, scrie încă din titlu «Un val verde istoric s-a abătut asupra marilor orașe franceze. Impunându-se la Lyon, Bordeaux, Strasbourg sau Marsilia, ecologiștii devin o forță politică de primplan» mai scrie Le Monde.

Le Figaro, cotidian de dreapta, insistă și el pe faptul că «Executivul face față unui val verde. In schimb, pentru LREM, partidul prezidențial, localele au fost o adevărată decepție.» Editorialistul publicației notează că dacă «până acum ecologia politică era mai degrabă virtuală, de acum încolo ea devine o realitate – cel puțin pentru Franța urbană. Chestiunile de mediu sunt e acum încolo clar înscrise în inima conțiinței politice a statelor dezvoltate» insistă Le Figaro care apoi, într-un lung text, ne avertizează asupra lecțiilor bune și proaste pe care le-am putea trage după acest scrutin inedit.

Sub titlul «Verzii transforma eseul», Laurent Joffrin, directorul de la Libération, ziar de centru-stânga, constată că «în urma unei campanii haotice, clivajul tradițional dreapta-stânga revine în primplan în timp ce luarea de conștiință ecologistă a fost favorizată de recenta criză a coronavirusului dar și de mobilizarea tinerei generații. In schimb, ieri s-au înregistrat și două victime: prima a fost democrația, subminată de o rată de absenteism record. A doua a fost partidul prezidențial care și-a ratat complet tentativa de implantare locală. Destinul mișcării depinde deci doar de șeful ei : o piramidă fără bază sau un corp fără cap» conchide editorialistul publicației.

Doar rezultatul de la Le Havre poate fi apreciat de șeful statului

La Le Havre, premierul Edouard Philippe a fost ales cu aproape 60 de procente, o victorie strălucită pentru șeful guvernului francez, personaj popular printre francezi și în orice caz mai apreciat decât șeful statului. Acesta din urmă l-a sunat încă de aseară pe premier ca să-l felicite pe Edouard Philippe pentru această«frumoasă victorie». In cursul acestei dimineți, Emmanul Macron se vede în tête-à-tête cu premierul pentru a analiza mai atent rezultutale generale ale localelor de ieri.

Victoria lui Philippe la Le Havre ar trebui să-i permită acestuia, teoretic cel puțin, să-și păstreze postul în contextul in care este așteptată o remaniere guvernamentală. Cu alte cuvinte, rezultate localelor de ieri aveau și un ecou național. Potrivit unor sondaje de opinie realizatea aseară, 55% dintre francezi ar dori ca Edouard Philippe să rămână premier al Franței. Postul de șef al guvernului nu se decide însă în funcție de sondaje ci este o atribuție care-i revine doar președintelui țării. Emmanuel Macron ar urma să-și prezinte în următoarele zile intențiile pe care le are, politica pe care ar dori s-o adopte în acești ultimi doi ani de mandat prezidențial care îi mai rămân de făcut.

Incă din această dimineată, președintele îi reunește la Palatul Elysée pe cei circa 150 de membri ai Convenției cetățenești privind clima, o ocazie pentru președinte de a aduce déjà «primele răspunsuri forte la înălțimea mizelor și a așteptărilor» promite președinția.