Epidemia de Covid-19 şi „infodemia”: de ce trebuie să evităm senzaţionalismul

infox.jpg

Image source: 
france24

În context de pandemie, informaţia joacă un rol esenţial. Chinei i se reproşează, de exemplu, că nu a informat destul de repede întreaga lume în legătură cu apariţia noului virus şi agresivitatea sa. Dacă în China presa ar fi fost liberă, am fi avut oare mai puţine victime răpuse de Covid-19 pe planetă? Iată o întrebare pe care şi-o pun unii comentatori, în timp ce alţii denunţă un anume delir mediatic, o prezentare senzaţionalistă a crizei, un exces de informaţii numit şi „infodemie”.

La sfîrşitul primului război mondial epidemia de gripă spaniolă a făcut ravagii pe planetă. Au murit la ora aceea, din cauza acelui virus, mult mai mulţi oameni decît pe front, estimările sunt şi astăzi vagi, între cincizeci şi o sută de milioane. Şi totuşi la acea oră războiul şi nu pandemia i-a traumatizat pe contemporani. Unii comentatori se întreabă de ce. Iar răspunsul este: pentru că nu exista Internetul. Ştirile despre gripa spaniolă au fost cenzurate de ţările aflate în război, şi oricum nu au apărut ca fiind prioritare în acel context. De altfel numele de gripă spaniolă vine de la faptul că Spania, fiind atunci ţară neutră, a fost singura care a publicat informaţii sistematice legate de evoluţia pandemiei, cu statistici referitoare la victime.

A informa corect, fără a crea panică, fără a ceda în faţa altui virus, cel al senzaţionalismului, iată la ce ar trebui să ne gîndim, noi, jurnaliştii, în fiecare zi. În unele ţări, precum India sau Etiopia, „epidemia” de ştiri false şi de exagerări s-a reverberat în gesturi aberante: străini maltrataţi pe străzi întrucît erau consideraţi colportori de viruşi, sau locatari daţi afară din apartamente de către proprietari în urma unei simple bănuieli că ar fi putut deveni sursă de infecţie.  Într-un articol apărut în revista Le Point se arată că în Africa, dar şi pe alte continente, informaţiile false sau inexacte au fragilizat strategiile de luptă împotriva epidemiei.

Pe reţelele sociale, în special, cantitatea de enormităţi circulînd în acest context este siderantă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recurge la termenul de infodemie pentru a califica fenomenul. În această perioadă trebuie să fim prudenţi în faţa informaţiilor, mai ales de ordin medical, care nu vin dintr-o sursă sigură, validată de instituţii şi organisme avînd un statut recunoscut. False sfaturi, teorii complotiste, diverse oferte ţinînd de escrocheria pură, au inundat Internetul. Marile agenţii de presă şi-au creat de altfel servicii speciale pentru identificarea articolelor, multe în engleză, care sunt pline de erori şi false informaţii. În anumite ţări există şi un fel fascinaţie în faţa limbii engleze, dacă un articol este redactat în engleză enormităţile vehiculate în el sunt luate drept adevăruri sigure doar pentru faptul că vin dintr-o ţară anglosaxonă.

O treime din populaţia planetei se află în carantină şi acest fapt favorizează implicit amplificarea circulaţiei de false informaţii. Oamenii îşi trimit mesaje, unii sunt panicaţi şi îi panică şi pe alţii, diverse informaţii din presă sunt preluate înafara contextului şi interpretate în cel mai alarmist sens cu putinţă. În „focul” acţiunii de informare chiar şi unele publicaţii de prestigiu se „ambalează” şi se „inflamează”. În Franţa, de exemplu, cotidianul regional Le Courrier Picard, evocînd pericolul virsului apărut în China, a recurs la titlul următor: „Alertă galbenă”. Ulterior ziarul şi-a cerut scuze…  

„Tratamentul” mediatic al epidemiei este din cînd în cînd contestat de diverse personalităţi. Medicul Michel Cymes, de exemplu, declara următorul lucru pe un platou de televiziune francez: „Cred că avem astăzi o problemă de semantică. Şi una legată de numărătoarea morţilor. În fiecare an mor în Franţa din cauza gripei banale între 8000 şi 10 000 de persoane. Dacă în fiecare an mediile de informare vor transmite cîte o depeşă de fiecare dată cînd moare un om de gripă, unde o să ajungem?”

Nimeni nu neagă totuşi că noul virus este altceva decît gripa banală… Recomandările ar fi deci, în prezent: verificarea ştirilor, sensibilizarea opiniei publice faţă de normele sanitare, evitarea senzaţionalismului.