Europa şi Nasa au lansat spre Soare sonda Solar Orbiter

orbiter.jpeg

Solar Orbiter în fata Soarelui (imagine de ilustrare)
Solar Orbiter în fata Soarelui (imagine de ilustrare)
Image source: 
ESA/ATG medialab; Sun: NASA/SDO/ P. Testa (CfA)

Agenţia Spaţială europeană (ESA) şi Nasa au lansat în noaptea de duminică spre luni sonda Solar Orbiter. Misiunea acesteia este de a se apropia cât mai mult de Soare şi de a colecta cât mai multe informaţii despre steaua care, chiar dacă este cea mai apropiată de Pământ, mai păstrează multe secrete.

Soarele este la 150 de milioane de kilometri distanţă de Pământ. Lumina face 8 minute de acolo până la noi. Mai ştim că Soarele e de 1,3 milioane ori mai mare decât planeta noastră. In fine, ciclul Soarelui e de 11 ani. In rest, mare lucru nu mai ştim.

Ce fenomen e la originea ciclului? Ce provoacă vântul solar? Tot atâtea mistere care încă nu au răspuns pentru oamenii de ştiinţă. Si nu pentru că nu au încercat: sondele precedente Ulysses, Soho, Cluster, Parker stau mărturie.

Noutatea cu Solar Orbiter este că pentru prima oară sonda va combina telescoape şi măsuri la faţa locului. La faţa locului, e un fel de a spune. Sonda de fabricaţie europeană – mai exact Airbus – dar lansată de la Cap Canaveral în cadrul unei cooperări între Agenţia Spaţială europeană (ESA) şi Nasa, se va apropia cel mai mult de Soare la o distanţă de 42 de milioane de kilometri. De acolo, Solar Orbiter va putea începe lucrul – nu înainte de anul 2023. Pentru aceasta, sonda în greutate de 1,8 tone dispune de 10 instrumente la bord. 6 dintre ele vor face imagini, 4 vor realiza analize. Cu alte cuvinte, pentru prima oară sonda va putea observa în direct activitatea solară şi apoi va analiza fluxul de particule emise de steaua noastră în spaţiu.

Ca să lucreze în acel mediu extrem unde temperaturile pot atinge 500°C, a fost nevoie de multă inventivitate şi produse inovante. Pe lângă titaniu, aluminiu şi fibre de carbon, conceptorii au băgat şi oase de pui strivite pe post de izolant termic. Cel mai greu a fost punerea la punct a unor instrumente care, în interiorul sondei, au nevoie de temperaturi foarte specifice şi extrem de diferite unele de altele. Unele lucrează la +50°C, altele la -60°C. Sistemele de răcire au dat aşadar multă bătaie de cap inginerilor.

Astrofizicienii speră ca graţie acestor instrumente să desluşească o parte din misterele care mai încojoară principala şi cea mai apropiată noastră stea. Anne Pacros este responsabila instrumentelor de pe precedenta sondă europeană Parker Solar Probe. Ea spune că „activitatea solară, furtunile astrului, pot genera fluxuri de particule încărcate electric ce pot ajunge pe Terra. Ele pot dăuna sateliţilor artificiali şi chiar şi circuitelor electrice de la sol. Idea este deci de a înţelege mai bine Soarele pentru a anticipa aceste evenimente şi, eventual, să ne putem feri de ele”.

Sonda Solar Orbiter va intra în funcţiune peste circa doi ani şi va fi operaţională între 7 şi 10 ani.

Europa şi Nasa au lansat spre Soare sonda Solar Orbiter