Grégory Rateau: La lepetitjournal.com încercăm zilnic să arătăm că există şi lucruri bune în România

Jurnalistul si scriitorul Grégoy Rateau îsi va prezenta pe 6 februarie, la Paris, douà volume semnate de el.

La Paris urmează să aibă loc în curând o seară dedicată jurnalistului şi scriitorului Grégory Rateau. Evenimentul, organizat pe 6 februarie de Institutul cultural român, va fi găzduit de Ambasada României din Franţa. Cu această ocazie, Grégory Rateau îşi va prezenta cartea „Hors-piste en Roumanie” tradusă la editura Polirom sub titlul „Hoinar prin România. Jurnalul unui călător francez” dar şi primul său roman, „Noir de soleil”, publicat acum în Franţa la editura Maurice Nadeau. Vasile Damian a stat de vorbă cu Grégory Rateau şi l-a întrebat pentru început dacă se aştepta să aibă atâta succes la public şi critici cu „Hoinar prin România”.

Grégory Rateau: La început, oamenii credeau că e vorba despre un ghid turistic. In realitate însă această carte arată pasiunea pe care o nutresc pentru literatură şi în particular pentru acest gen literar care este literatura de călătorie. Iţi permite o mare libertate pe care romanul nu o mai are azi. Singurul obiectiv al scriitorilor de azi este de a povesti ceva ori eu cred că romanul, sub această formă, este de multă vreme mort. Literatura de călătorie îţi dă multiple libertăţi, de exemplu de a integra filosofia în interiorul unor gânduri despre voiaj. Totodată, acest gen literar îţi permite să descrii şi primele percepţii pe care le ai când descoperi o ţară. Cred că asta a plăcut oamenilor dar şi criticilor. Azi nu cred că am aceeaşi privire pe care o aveam la început când am sosit în România. Cred că cititorii au apreciat şi faptul că nu sunt un „specialist” care vorbeşte despre România, sau un jurnalist care descoperă ţara şi încearcă să o pună în valoare.

Vasile Damian: Locuiţi din 2014 în România. 5 ani mai târziu, aţi mai scrie aceeaşi carte de călătorie sau v-aţi schimbat părerea între timp?

G.R.: Nu reneg nimic din ceea ce am scris dar cred că această carte nu ar avea niciun sens azi. Azi, prin jurnalism, vorbesc zilnic despre actualitate, mă interesez despre ce se întâmplă în România. Cu alte cuvinte, nu aş mai putea aborda acest subiect, nu l-aş mai face sub această formă. De aceea, nu regret nimic şi spun că această carte nu ar mai putea exista azi.

V.D.: La ceremonia găzduită de Ambasada României ne veţi prezenta şi primul Dvs. roman intitulat „Noir de soleil”. Despre ce este vorba în această nouă carte? Tot o călătorie?

G.R.: Este vorba despre un roman, deci e o ficţiune chiar dacă eu personal mă inspir mult din ceea ce trăiesc sau observ. E povestea unui străin care ajunge în Liban cu logodnica lui de origine libaneză ca să facă un film. In haosul războiului civil din ţară, cei doi vor încerca să facă filmul dar treaba devine repede imposibilă. Descoperim deci un Liban complet diferit de imaginea de pe cărţile poştale. Romanul abordează şi chestiunea cuplului pentru că în fapt, cuplul din carte se va despărţi, se va rupe în acel climat de criză. Libanul trăieşte crize dintotdeauna, lucru care se confirmă chiar şi azi când Libanul este din nou în centrul actualităţii.

"Noir de soleil" este primul roman semnat de Grégoy Rateau

V.D.: Ieri România, azi Libanul. Mâine unde o să ne mai plimbaţi? De unde vă vine această pasiune a călătoriei?

G.R.: Pasiunea mea este veche. Am crescut în periferia Parisului, la Clichy-sous-Bois, unde eram înconjurat de tineri care aveau origini foarte diverse. Adesea îi auzeam povestind cum se vor întoarce într-o bună zi acasă – în Algeria, Maroc, Tunisia sau în altă parte. Si eu am origini vietnameze dar nu am familie în Vietnam. Eram deci invidios că ceilalţi din jur aveau alte perspective. La asta se adaugă ambianţa gri care era în aceea periferie. Foarte repede mi-a venit deci cheful să plec cât mai departe de acolo. Am început să voiajez, să fac drumeţie. Am fost în Nepal ca să fac trekking şi aşa am descoperit şi România. Apoi am stat un an în Irlanda unde am lucrat în ferme şi am umblat pe jos mult. Asta este ambiţia mea: să voiajez altfel, într-o lume în care e tot mai greu să faci asta. De aceea, şi prin intermediul literaturii, propun un alt tip de voiaj.

V.D.: In paralel cu activitatea literară, continuaţi să scrieţi zilnic în lepetitjournal.com, site-ul de informaţii destinat expatriaţilor francezi şi francofoni. Cum o duce ediţia română?

G.R.: Site-ul o duce foarte bine! E foarte diferit de celelalte ediţii internaţionale pentru că propune foarte mult conţinut dar şi pentru că românii au ceva foarte special, nemaiîntâlnit la alţii. Se ştie că românii francofoni care pleacă în străinătate sunt foarte numeroşi. Graţie acestui site, îi simt că sunt şi foarte mândri de ţara lor pentru că eu caut să le valorizez ţara. Dacă scriu lucruri pozitive despre România, mai ales în Franţa unde ţara nu are o imagine foarte pozitivă, le ofer ocazia românilor de acolo să se simtă mai bine şi să fie mândri de ţara lor. Când trăiam la Paris, frecventam români cărora le era tot timpul ruşine să spună că sunt români, erau cei mai proşti ambasadori ai României. Eu am vrut să arăt altceva iar azi, aceeaşi români, pe care i-am contactat, sunt şi ei mulţumiţi. Acest lucru se datorează şi faptului că noi scriem zilnic ceva despre România, nu ca restul mediilor internaţionale care scriu ceva doar dacă e de rău. Noi zilnic încercăm să arătăm că există şi în România lucruri bune.

 
Grégory Rateau: La lepetitjournal.com încercăm zilnic să arătăm că există şi lucruri bune în România