Liban: spectrul unor contestaţii sociale violente

000_1lz12j_0.jpg

Manifestaţie paşnică la Beirut în noiembrie anul trecut.
Manifestaţie paşnică la Beirut în noiembrie anul trecut.
Image source: 
Patrick BAZ / AFP

În Liban, ţară confruntată cu o mişcare contestatară care a început în urmă cu trei luni, există riscul ca manifestaţiile paşnice să ia forma unor acţiuni violente. Week-end-ul trecut peste 500 de persoane au fost rănite la Beirut în contextul înfruntărilor dintre manifestanţi şi poliţie.

Corespondentul la Beirut al cotidianului francez Le Monde observă o schimbare de ton în ce priveşte atitudinea manifestanţilor. Pînă acum contestaţiile au avut un caracter paşnic şi chiar popular. Oamenii au ieşit pe străzi respectînd un cuvînt de ordine precis: fără violenţă. Poliţiştii şi forţele de ordine au văzut defilînd prin faţa lor zeci de mii familii, pe fond muzical şi într-o atmosferă de chermeză socială.

S-ar părea însă că exasperarea îi face pe libanezi să fie acum favorabili unor acţiuni violente. De altfel week-end-ul trecut manifestanţii au atacat uneori forţele de ordine şi au fost dispersaţi cu gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene. Populaţia libaneză cere crearea unui guvern de tehnocraţi, care să nu aibă nici o legătură cu actuala clasă politică, aflată la putere de multe decenii. Contestaţiile anti-sistem din ultimele trei luni au loc într-un context de criză economică, de concedieri în masă, de retricţii şi falimente bancare, de gravă depreciere a lirei libaneze faţă de dolar.

Preşedintele Michel Aoun a anunţat formarea unei guvern, dar în Liban negocierile dintre diversele componente etnice şi religioase ale ţării sunt în general extrem de lungi şi anevoioase. Fără să fie format, noul guvern promis de preşedinte este deja dezavuat de populaţie scrie corespondentul cotidianului Le Monde. Cum economia libaneză este "dolarizată", incapacitatea băncilor de a asigura lichidităţile cerute de populaţie a creat un început de panică.

Unele bănci au limitat drastic retragerile de bani lichizi, ceea ce i-a făcut pe depunători să ia cu asalt băncile. De altfel unii manifestanţi au lansat săptămîna trecută numeroase agresiuni şi atacuri împotriva băncilor, devenite un simbol al eşecului economic dar şi al corupţiei şi incompetenţei din sfera politică şi economică.