Viziunea Parisului despre misiunile Nato şi relaţiile între aliaţi

macron.jpg

Emmanuel Macron, presedintele Frantei, dupà întâlnirea cu Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, la Palatul Elysée, 28 noiembrie 2019
Emmanuel Macron, presedintele Frantei, dupà întâlnirea cu Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, la Palatul Elysée, 28 noiembrie 2019
Image source: 
Bertrand Guay/Pool via REUTERS

La Watford, în periferia Londrei, se desfăşoară azi şi mâine un summit Nato consacrat, în principiu, aniversării celor 70 de ani ai Alianţei nord-atlantice. Ambianţa nu este însă deloc festivă. In cauză, diversele neînţelegeri între aliaţi. Cea mai vehementă îi opune pe preşedinţii francez şi turc, Emmanuel Macron, respectiv Recep Tayyip Erdogan. Divergenţa între cei doi este legată de intervenţia armată lansată de Ankara în nord-estul Siriei fără a-i informa pe aliaţi. Pe lista subiectelor care ar putea provoca dezbateri aprinse figurează şi relaţiile cu Rusia şi comportamentul imprevizibil al preşedintelui american Donald Trump. Nu în ultimul rând, declaraţia recentă a lui Emmanuel Macron cu privire la „starea de moarte cerebrală” în care s-ar afla Nato va trebui clarificată de către liderul de la Paris. Dealtfel, care este viziunea preşedintelui francez despre Nato? Cum vede Macron relaţiile între diverşii aliaţi şi ce aşteaptă de la americani?

Analiza făcută de palatul Elysée este simplă. „Summit-ul Nato survine într-un context internaţional precis şi în sânul unei Alianţe confruntată cu diverse dileme. Preşedintele vrea deci să lanseze dezbaterile” spun surse ale preşedinţiei franceze.

Astfel privită problema, recentul interviu acordat de Emmanuel Macron revistei The Economist a produs efectul scontat de Elysée. Chiar dacă nicio capitală nu a sprijinit, pe faţă cel puţin, analiza cu privire la „moartea cerebrală” a Nato, toată lumea s-a întrebat ce vrea să spună Macron, unde vrea să ajungă preşedintele Franţei. Franţa care este una dintre cele 12 ţări-fondatoare Nato şi singura din Europa continentală care dispune de arsenal nuclear. „Preşedintele îşi exercită leadership-ul în această afacere; o face însă cu partenerii noştri, este un demers colectiv” notează palatul Elysée fără mai multe detalii.

Chiar dacă Parisul abordează acest summit într-o „stare de spirit pozitivă pentru o întâlnire cu mize importante”, unele lucruri necesitau clarificări. De exemplu, întâlnirea Macron-Trump de marţi după-amiază era necesară pentru a pune lucrurile la punct între Paris şi Washington. Mai ales că şeful Casei albe, de abia sosit la Londra, declarase déjà că declaraţia lui Emmanuel Macron cu privire la „moartea cerebrală” a Nato este „foarte insultătoare, foarte, foarte rea la adresa celor 28 de state. Preşedintele Franţei spune uneori lucruri pe care nu ar trebui să le zică” e de părere preşedintele american. In opinia lui Donald Trump, „nimeni nu are mai multă nevoie de Nato decât Franţa”. Emmanuel Macron, care încă de săptămâna trecută, în urma unei întâlniri cu Jens Stoltenberg, secretarul general Nato, îşi asumase complet critica vizavi de Alianţă, i-a explicat lui Trump marţi după-amiază mai pe îndelete ce a vrut să spună şi ce aşteaptă de la Nato şi aliaţii săi. Si mai ales, Macron, şi-a reiterat, şi-a menţinut, i-a repetat omologului său american, în limba engleză, expresia „moarte cerebrală” şi a cerut Alianţei să-şi clarifice strategia în materie de terorism. „Cei 28 din jurul mesei Nato nu avem aceeaşi definiţie a terorismului. Când mă uit la Turcia, văd că azi se bate contra celor care s-au luptat alături de noi contra organizaţiei stat islamic” a spus Macron.

Se ştie că există o mare ambiţie franceză dar „şi europeană în favoarea unei apărări europene” spun surse de la Elysée care insistă pe „nevoia de suveranitate europeană. Dealtfel, încă din anii 60 Parisul cere americanilor mai multă suveranitate pentru europeni”. Ca să pună capăt temerilor celor care îşi imaginează că Franţa vrea să pună capăt Alianţei vechi de 7 decenii, Parisul afirmă că „securitatea europenilor este dată de apărarea europeană şi de Nato. Nu e vorba să alegem între brânză sau desert; vrem şi brânza şi desertul spune Palatul Elysée împrumutând, în treacăt, o expresie din gastronomia franceză.

In critica sa vizavi de preocupările şi starea în care se află azi Nato, Emmanuel Macron deplânge faptul că „ultimele două summit-uri Nato nu au fost consacrate decât chestiunii reducerii finanţării americane”. Intre timp, probleme strategice privind pacea în Europa, relaţia cu Rusia, subiectul Turciei au fost lăsate deoparte. Ca să nu mai vorbim că la întrebarea „Cine este inamicul Nato? China? Rusia?” nimeni nu a răspuns. Parisul estimează că acesta este terorismul. Ori, până una alta, Franţa este cea mai implicată, atât militar cât şi financiar, contra jihadiştilor din Sahel. Jihadişti care atacă nu doar obiective franceze ci şi ale altor state aliate. De unde deci şi cerinţa Parisului de a vedea şi alţi parteneri europeni care să ia exemplul Germaniei şi al Danemarcei pentru a se implica mai mult contra terorismului.

In fine, dialogul cu Rusia pe care Emmanuel Macron doreşte să-l întreţină, a provocat şi el agitaţie, mai ales printre statele est-europene. Ca să demineze terenul şi să liniştească spiritele, preşedintele francez se întâlneşte miercuri, separat, cu omologul său polonez Andrzej Duda. In opinia Parisului însă, în faţa Rusiei există două opţiuni. „Postura, caz în care pot apărea probleme fără să le poţi trata. A doua soluţie este diplomaţia. Europenii nu pot fi spectatorii securităţii lor. Poţi avea îndoieli cu privire la sinceritatea lui Vladimir Putin dar asta nu te împiedică să discuţi” notează preşedinţia franceză. Care mai reaminteşte că „nu toţi membri Nato privesc în aceeaşi direcţie. Unii privesc Rusia ca pe o ameninţare în timp ce alţii cumpără gaze de la ea”.

Viziunea Parisului despre misiunile Nato şi relaţiile între aliaţi