Accident de luptă în Mali: 13 militari francezi şi-au pierdut viaţa

000_1ml0og_0.jpg

Elicopter al misiunii "Barkhane" în Mali
Elicopter al misiunii "Barkhane" în Mali
Image source: 
PASCAL GUYOT / AFP

În contextul unor operaţiuni militare împotriva unui grup jihadist din Mali, forţele franceze au pierdut luni 25 noiembrie 13 oameni. Un bilanţ lurd, fără precedent din 1983 cînd, precizează Agenţia France Presse, un atentat comis în Liban împotriva forţelor franceze s-a soldat cu 58 de morţi. Franţa este angajată militar în Mali din ianuarie 2013, iar unii comentatori consideră că operaţiunea respectivă, numită “Barkhane”, s-a împotmolit. Responsabilii de la Paris reafirmă însă că fără intervenţia franceză jihadismul ar fi reuşit să se extindă şi mai mult în regiunea Sahelului.

“Barkhane”, “Serval”, “Epervier”… Sunt nume de operaţiuni militare care spun multe despre intensitatea prezenţei franceze în zonă. În arabă “barkhane” este numele unei dune care, sub influenţa vîntului, ia forma unui croasant. 4500 de soldaţi sunt implicaţi în prezent în operaţiunea “Barkhane” care este şi cel mai important angajament militar francez în străinătate.

Celor care spun că misiunea franceză din Sahel s-a împotmolit, ministrul apărării, Florence Parly, le răspunde în felul următor: “Lupta împotriva terorismului este una de durată. Suntem înarmaţi cu răbdare, precum şi cu hotărîre şi cu noi idei”.

Ideile n-au lipsit, este adevărat. În special Franţa a venit cu ideea că trebuie numaidecît pregătită o forţă regională astfel încît ţările din zona Sahelului să se poată apăra singure în faţa islamului radical. Organizaţia Naţiunilor Unite a supervizat o operaţiune în acest sens. 13 000 de căşti albastre se află în regiune, iar din iulie 2013 încoace misiunea a pierdut 200 de soldaţi. Uniunea Europeană a deblocat aproape 60 de milioane de euro pentru a pregăti armata maliană. Din februarie 2013 încoace, 620 de militari din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene s-au dus ca instructori în Mali.

În pofida tuturor acestor eforturi, şi a multor altora, jihadismul continuă să-şi dezvolte reţelele în Mali, Brukina Faso, Niger. Zona subsahariană este mare cît Europa, ceea ce le permite jihadiştilor să rămîne uneori invizibili. Înfrîngerea Organizaţiei stat islamic în Irak şi Siria a însemnat şi replierea unor jihadişti spre Sahel.

Autorităţile franceze anunţă o anchetă în legătură cu cauzele accidentului. Cele două elicoptere, unul de tip Cougar şi altul de tip Tigre s-au ciocnit în momentul în care intrau în acţiune pentru a sprijini trupe angajate la sol împotriva unui grup jihadist. Iar majoritatea militarilor care şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii, la mică distanţă unul de altul, a celor două elicoptere făceau parte din trupele de comando.

Pentru moment Franţa este în doliu şi mesajele clasei politice se îndreaptă spre familiile victimelor. Dar sunt deja formulate, de exemplu din partea radicalilor de stînga, critici la adresa executivului în ce priveşte strategia sa în Mali. Marea întrebare este: cum ar putea ieşi Franţa din acest război care pare nesfîrşit?

Întrebări de genul acesta şi-au pus şi americanii în Irak şi Afganistan, motiv pentru care nu au vrut să mai intervină masiv în Siria. Orice retragere brutală ar însemna abandonarea voluntară a terenului, şi a unor ţări întregi, în mîinile islamiştilor radicali. În Afganistan americanii au acceptat să negocieze cu talibanii. Unii experţi spun că înfrîngerea militară a jihadiştilor în Sahel este imposibilă, şi că forţa trebuie utilizată în special pentru a-i obliga să negocieze pacea. Este ceea ce spune, de exemplu, Ibrahim Yahaya, cercetător în cadrul Organizaţiei neguvernamentale International Crisis Group. Situaţia este în orice caz foarte complicată în Mali, pentru că proliferarea jihadismului are loc şi în contextul unor conflicte intercomunitare soldate cu mii de morţi şi cu sute de mii de civili alungaţi din casele şi localităţile lor.

Coincidenţa face că pe 11 noiembrie preşedintele Emmanuel Macron a inugurat la Paris un monument în memoria militarilor morţi pentru Franţa în acţiuni exterioare. Ei sunt în număr de 549 din 1963 încoace. Si acest număr riscă să crească.