Schimbările climatice: suntem în pragul unei catastrofe, avertizează (din nou) ONU

pollution.jpg

Africa de sud este foarte dependentà de càrbune, foarte poluant, care-i frabricà energia electricà
Africa de sud este foarte dependentà de càrbune, foarte poluant, care-i frabricà energia electricà
Image source: 
MUJAHID SAFODIEN / AFP

Tendinţa de a amâna sistematic adoptarea unor măsuri drastice pentru a combate încălzirea climei se va plăti foarte scump. Este avertizarea venită de la ONU. Potrivit raportului anual al Programului Naţiunilor unite pentru mediu, dacă lumea continuă să lase pentru mai târziu acţiunile imediate şi radicale necesare pentru a reduce emisiile de CO2, catastrofa climatică nu va putea fi evitată.

„Ca să putem spera la o limitare a încălzirii climatice cu doar 1,5°C faţă de era preindustrială – ambiţia afişată în acordul de la Paris – emisiile de gaze cu efect de seră ar trebuie reduse cu 7,6% pe an începând cu 2020 şi asta timp de un deceniu”, prevede raportul anual al Programului Naţiunilor unite pentru mediu (PNUE) botezat „Emissions Gap Report”. Acest lucru ar corespunde cu o reducere cu 55% între anii 2018 şi 2030. „Orice întârziere după 2020 ar face rapid ca obiectivul de 1,5°C să devină de neatins” mai notează raportorii.

Problema este că emisiile de gaze cu efect de seră, generate de obicei de energiile fosile, au crescut cu 1,5% în ultimul deceniu şi „nu există nicun semn că această creştere s-ar opri. Anul trecut s-a atins un nou record, 55,3 gigatone de CO2” insistă programul ONU.

Se ştie că lumea a depăşit déjà cu un grad Celsius temperatura din era preindustrială, lucru care a provocat o serie de catastrofe naturale. Fiecare jumătate de grad suplimentar va multiplica aceste catastrofe şi va agrava impactul schimbărilor climatice. In ritmul actual, dacă emisiile continuă ca până acum, planeta s-ar putea încălzi cu 3,4-3,9°C până la sfârşitul acestui secol.

ONU vrea să creadă că mai este posibil să rămânem sub creşterea de două grade, ba chiar sub ştacheta de 1,5°C. Pentru acest lucru însă, semnatarii acordului de la Paris din 2015 trebuie să-şi multiplice ambiţiile iar aceste angajamente vor trebui să fie urmate de acţiuni imediate. „Un deceniu de tărăgăneli climatice ne-au adus în situaţia actuală” deplânge raportul PNUE.

Un mesaj alarmist dar în acelaşi timp cu speranţa că se mai poate face ceva dacă ne urnim repede, care survine cu câteva zile înaintea unei noi reuniuni ONU consacrate climei, aşa-zisa COP25 ce va avea loc în decembrie la Madrid.

In această perspectivă, ONU dă chiar unele idei statelor membre în G20 – cele mai industrializate sau emergente 20 de ţări  din lume: interzicerea de noi centrale cu cărbuni în China, dezvoltarea masivă a unei reţele de transporturi publice în India sau noi automobile „zero emisii” în SUA. „Aceste transformări radicale ale economiilor nu se vor putea face fără o evoluţie profundă a valorilor, normelor şi culturii consumului” subliniază raportul ONU. Eforturile cerute vor necesita investiţii masive – cuprinse între 1.600 şi 3.800 de miliarde de dolari pe an între 2020 şi 2050. Costuri faraonice ce vor fi însă şi mai mari mai pe urmă dacă nu se face nimic repede, adică acum.

Schimbările climatice: suntem în pragul unei catastrofe, avertizează (din nou) ONU