Academia franceză neliniştită de "anglicizarea" limbii lui Molière

academie_francaise_prw_img_8809_0.jpg

Sediul Academiei franceze, quai de Conti, Paris.
Sediul Academiei franceze, quai de Conti, Paris.
Sursa imaginii: 
RFI/Pierre René-Worms

Se împlinesc, în Franţa, 25 de ani de la adoptarea unei legi destinată să protejeze limba franceză ca patrimoniu. În acest context Academia franceză îşi exprimă însă neliniştea în legătură cu "anglicizarea" limbii franceze.

Această limbă franceză anglicizată, atît în scris cît la modul vorbit, mai este numită "franglais" şi s-ar părea că nimic nu poate opri fenomenul. Folosirea ei în mod curent în sfera privată nu poate fi, în orice caz, interzisă, dar Academia franceză lansează un avertisment în legătură cu utilizarea ei în sfera publică.

Legea Toubon, după numele celui care a iniţiat-o în 1994, se bazează pe o prevedere constituţională precisă formulată cam aşa: limba Republicii este franceza iar toate textele legale, ghidurile de utilizare şi informaţii către consumatori trebuie redactate în limba franceză. Academia franceză nu este ostilă introducerii şi utilizării unor termeni străini, dar se opune "denaturării limbii atît prin invazia de termeni anglo-saxoni cît şi prin deterioarea pe care invazia o produce la nivelul sintaxei."

Numeroase personalităţi în Franţa privesc cu un ochi critic aşa numita "global english" care se impune şi în Europa deşi singurele "opere" scrise în această limbă sunt dosarele de solicitări de subvenţii. Este ceea ce spune Barbara Cassin, avînd o formaţie de filozof, care a fost primită în luna octombrie în Academia franceză. În discursul pronunţat cu această ocazie ea a lansat un apel la o Europă a rezistenţei faţa de o limbă artificială în care nu s-a scris nici o literatură.

În Franţa există un funcţionar de stat, delegat general însărcinat cu limba franceză şi cu limbile Franţei, în persoana lui Paul de Sinety. El avertizează într-un interviu acordat ziarului Le Figaro că fracturile sociale pot fi şi fracturi lingvistice. Citez din declaraţiile sale: "Astăzi limba franceză este maltratată. Lumea publicitară are regretabila tendinţă de a utiliza termeni englezi. Francezii sunt campioni ai lumii în a-şi vorbi în altă limbă decît a lor. Ori, dacă iubim Franţa, trebuie să iubim limba franceză."

Citînd din acest interviu mă întreb bineînţeles dacă unii români mari amatori de anglicisme mai iubesc limba română…