Un an după declanşarea mişcării vestelor galbene, mobilizare slabă dar violentă

giletjaune.jpg

Week-end-ul din 16 si 17 noiembrie a marcat aniversarea unui an de la declansarea miscàrii vestelor galbene
Week-end-ul din 16 si 17 noiembrie a marcat aniversarea unui an de la declansarea miscàrii vestelor galbene
Image source: 
REUTERS/Charles Platiau

Vestele galbene şi-au serbat în aceste week-end, la Paris şi în provincia franceză, un an de existenţă. Sâmbătă, manifestaţiile au reunit 28.000 de manifestanţi dintre care 4.700 la Paris, potrivit ministerului de interne (40.000 spun organizatorii) şi au degenerat de cele mai multe ori în confruntări cu poliţia care s-au soldat cu circa 250 de arestări. Ziua de duminică a fost mai calmă dar a şi mobilizat mult mai puţină lume.

Celebrele Galeries Lafayette din Paris - magazin de lux din inima capitalei franceze - ocupate timp de câteva minute de vestele galbene! Iată imaginea-simbol a acestei duminici aniversare. Cele câteva zeci de persoane reunite sub cupola celebrului magazin au denunţat societatea de consum înainte de a fi expulzate cu calm din incinta localului.

O altă ceremonie care va rămâne în anale este cea de comemorare a lui Chantal Mazet, prima vestă galbenă decedată acum un an, în 17 noiembrie 2018, călcată de o maşină condusă de o femeie prinsă de panică într-un sens giratoriu din sud-estul montan al Franţei. Alte 10 persoane au murit de atunci în marginea manifestaţiilor vestelor galbene, de cele mai multe ori în accidente rutiere.

In urma violenţelor de sâmbătă care au precedat manifestaţia iniţială - manifestaţie care apoi a fost dealtfel interzisă de prefect - a luat naştere o nouă polemică referitoare la intervenţia poliţiei. După ce au distrus sau incendiat maşini, tomberoane de gunoi, magazine şi mobilier urban, ba chiar şi un monument ridicat în memoria unui erou din al doilea război mondial, manifestanţii violenţi şi spărgători au fost dispersaţi de forţele de ordine care au folosit masiv gaze lacrimogene. "Mişcare vestelor galbene este de câteva luni gangrenată de ultraşi care consideră că violenţa politică este legitimă" a declarat duminică purtătoarea de cuvânt a guvernului. Ministrul de interne Christophe Castaner a evocat şi el "golanii care au venit sâmbătă doar ca să se bată cu forţele de ordine". De parteaa lor, vestele galbene au denunţat "decizia politică" de a interzice manifestaţia în timp ce sindicatul poliţiştilor a reamintit că anul trecut circa 600 de poliţişti şi jandarmi au fost răniţi în ciocnirile cu vestele galbene, ciocniri care nu sunt destul de ferm condamnatte deplânge sindicatul.

Ajutoare economice de 15 miliarde de euro, represiunea poliţienească şi judiciară fără precedent

Acum un an când s-a declanşat mişcarea vestelor galbene, mai toţi analiştii pariau pe faptul că foarte repede - în câteva săptămâni - protestatari se vor calma şi vor rămâne acasă. Iată că în acest week-end s-a celebrat a 53-a sâmbătă de mobilizare, lucru care dezminte pronosticurile iniţiale şi confirmă longevitatea mişcării. Cu toatea acestea, mobilizarea de acum nu mai are nimic de a face cu ce s-a putut vedea la începuturi. In 17 noiembrie 2018, prima sâmbătă de proteste, ieşiseră la Paris şi în zeci de alte oraşe franceze peste 280.000 de oameni. In 26 octombrie anul acesta, aniversarea a 50 de sâmbete, nu s-au contabilzat decât 13.000 de manifestanţi, de 20 de ori mai puţini decât în prima zi…

Treptat şi constant, mişcarea s-a "dezumflat" de la sine începând din primăvară. Astfel, la sfârşitul lunii mai nu mai aveau să iasă pe străzi decât circa 12.000 de nemulţumuţi. Cum era de aşteptat, vara a fost fatală, prima sâmbătă a lui iulie reunind doar câteva sute de protestatari. In fine, cu cât se apropia data aniversară a unui an de mobilizări, cu atât simpatizanţii se aşteptau la o trezire din letargie a populaţiei. Speranţele au fost însă spulberate, cert amenii au ieşit în stradă dar nimic de a face cu ce s-a putut vedea acum un an.

Analiştii notează că mişcarea s-a erodat din mai multe motive. In primul rând pentru că guvernul a anunţat încă de la început măsuri, ajutoare economice substanţiale - peste 15 miliarde de euro au fost deblocate în două etape. Apoi, represiunea poliţienească şi judiciară a fost fără precedent. Ploile de amenzi sau de convocări la tribunale au stăvilit şi cele mai hotărâte persoane. Nu în ultimul rând, diversitatea de revendicări, proteste heteroclite şi lipsa unei linii politice clar definite face că vestele galbene nu reuşesc să se structureze de o manieră coerentă. Dacă fronda vestelor galbene s-a format tocmai contra oricărei idei de structură, această strategie îi limitează impactul şi influenţa pe termen mediu şi lung.

Unii comentatori remarcă însă faptul că protestele vestelor galbene au dat un nou suflu sindicatelor. Dornice să profite de ambianţă şi gata să recupereze revendicările celor nemulţumiţi, mai multe centrale sindicale au anunţat o grevă generală şi neilimitată contra reformei pensilor, începând cu data de 5 decembrie

Un an după declanşarea mişcării vestelor galbene, mobilizare slabă dar violentă