Franţa: Un an de la declanșarea mișcării Vestelor galbene

actul_13_al_vestelor_galbene_champs_elysees_sambata_9_februarie_2019.jpg

Actul 13 al Vestelor galbene, Champs Elysées, sâmbata 9 februarie 2019.
Actul 13 al Vestelor galbene, Champs Elysées, sâmbata 9 februarie 2019.
Image source: 
REUTERS/Gonzalo Fuentes

A trecut exact un an de când Vestele galbene, celebrele Gilets jaunes, invadau intersecţiile din Franţa. Mişcarea a fost lansată pentru a denunţa creşterea preţului la carburant – după ce a fost introdusă o taxă pe carbon. Ulterior, din protest în protest, mişcarea s-a transformat şi a cuprins revendicări tot mai largi: de la creşterea puterii de cumpărare la demisia preşedintelui Emmanuel Macron şi a guvernului Edouard Philippe. Un an de proteste va fi marcat, cum altfel, cu un amplu protest pe Champs Elysées, locul în care s-au adunat, sâmbătă de sâmbătă, manifestanţii. Protestatarii nu au mai fost lăsaţi aici după ce au fost distruse diverse restaurante, magazine, sedii de bănci dar şi Arcul de Triumf care a fost închis pentru a fi renovat timp de mai multe luni iar pagubele s-au ridicat la câteva milioane de euro.

În urmă cu un an Priscillia Ludosky era cea care lansa o petiţie împotriva creşterii preţului la carburant. Nu îşi imagina în niciun moment amploarea pe care o va lua gestul ei.

RFI a stat de vorbă cu ea:” După acest an care a trecut, chiar şi în lipsa unui puternic răspuns politic, oamenii s-au conectat şi au reuşit să creeze proiecte împreună, solidaritatea i-a determinat să avanseze împreună. A fost creat un elan contestatar care a adus în lumină disfuncţionalităţile societăţii franceze. A existat un “înainte” şi va exista şi un “după” Vestele galbene. “

Cum a devenit celebră vesta galbenă, vă întrebaţi… ori, de ce vesta galbenă? Ei bine, pentru că fiecare francez are o vestă galbenă în maşină, legea îl obligă. A fost îndeajuns ca un susţinător al mişcării să posteze pe internet un mic vídeo în care îşi încuraja conaţionalii ca, în semn de protest, să circule cu această vestă galbenă pe bord. Ceea ce s-a şi întâmplat, de altfel. Sute de mii de şoferi puteau fi văzuţi circulând cu această vestă galbenă pe bord; poate că nu ajungeau la proteste efectiv dar îşi arătau astfel susţinerea.  

Principala cerere – eliminarea creşterii preţului la carburant - a fost, de fapt, soluţionată destul de repede. Preşedintele Emmanuel Macron a dat câştig de cauză Vestelor galbene la nici o lună de la declanşarea protestelor. Dar acest lucru nu a împiedicat membrii mişcării să se adune, săptămână după săptămână, act după act – după cum au fost denumite manifestaţiile de stradă.

Mişcarea Vestelor galbene s-a tot transformat pe acest parcurs de 12 luni iar acum, la exact un an, chiar dacă nu mai ies în stradă la fel de mulţi protestatari, în continuare există Veste galbene în intersecţiile din Franţa: « Venim în fiecare sâmbătă şi ne dăm seama că nimic nu mişcă. Cred că am putea face o revoluţie şi nimeni nu va răspunde. Revendicarea noastră, este în continuare, creşterea puterii de cumpărare. Cred că ar trebui închis Elyséee. Nu ne mai aflăm în monarhie», spune unul dintre manifestanţi.  

Între timp, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat un program de 17 miliarde de euro destinat unor măsuri sociale pentru a creşte puterea de cumpărare şi a organizat o dezbatere naţională pe care a condus-o personal. Rezultatul: «liderul de la Elysée a reuşit să scadă presiunea existentă până atunci dar adevăratele probleme există în continuare », este de părere un protestatar.

Dar, în tot acest timp, în stradă, mişcarea a devenit tot mai violentă. Pentru perioada noiembrie 2018 – sfârşitul lui iunie 2019, Le Monde a numărat 3.100 de condamnări penale dintre care 400 de persoane au ajuns în închisoare. Cifre nemaiîntâlnite pentru o mişcare socială în Franţa.

De vină pentru aceste violenţe se fac, aşa cum vehiculează presa franceză, membrii unei grupări intitulate black bloc – persoane foarte violente, îmbrăcate în negru.

În Paris, Vestele galbene vor să marcheze acest an de proteste chiar pe Champs Elysées, acolo unde s-au derulat cele mai multe manifestaţii.  Este vorba de actul 53, aşadar tot atâtea manifestaţii derulate până acum în Franţa.

Jérôme Rodrigues, una din figurile mişcării este optimist: «Stăm foarte bine la capitolul fraternitate, ne mai lipsesc însă libertatea şi egalitatea. De aceea ne aflăm în continuate în stradă dar această fraternitate o resimţim de fiecare dată. Este o mişcare ce a devenit interetnică, interculturală…cu toţii dorim acelaşi lucru: vrem să trăim din salariul nostru, bunicii noştri vor să trăiască şi ei confortabil, dorim pentru copiii noştri să poată studia în mod corect, vrem să respirăm un aer curat, ducem cu toţii aceeaşi luptă.”

Francezii continuă să susţină Vestele galbene, după cum arată o anchetă derulată de o companie de consultare a opiniei publice, Odoxa-Dentsu Consulting.

7 din 10 persoane consideră mişcarea justificată în timp ce doar 13% dintre francezi nu o percep deloc justificată. Preşedintele Emmanuel Macron şi guvernul nu au ţinut cont « destul » de mişcarea socială, consideră 64% dintre cei care au răspuns sondajului. Global, francezii consideră că mişcarea a fost mai degrabă pozitivă pentru ei.

Răspunsul diferă în funcţie de venit : 67% dintre persoanele care câştigă mai puţin de 1.500 de euro pe lună consideră că protestele au fost bune pentru ei, contra a doar 38% dintre cei care câştigă peste 3.500 de euro pe lună.

În timp ce nemulţumirea creşte în tot mai multe domenii, de la spitalele publice la universităţi şi în poliţie, unii văd în prima « aniversare » a mişcării Vestele galbene o etapă către ziua de 5 decembrie – ziua în care se doreşte a fi organizată o grevă generală, aşa cum au anunţat mai multe sindicate. Reforma pensiilor a stat la baza acestui protest general.