Noile ziduri ale lumii: De la căderea zidului Berlinului noi bariere au apărut

fresca_murala_-_portrete_ale_unor_migranti_pe_bariera_metalica_ce_separa_statele_unite_de_mexic.jpg

Fresca murala - portrete ale unor migranti pe bariera metalica ce separa Statele Unite de Mexic.
Fresca murala - portrete ale unor migranti pe bariera metalica ce separa Statele Unite de Mexic.
Image source: 
Lizbeth De La Cruz Santana este autoarea acestor fresce.

Într-o căutare de identitate, de suvernaitate ori dintr-o necesitate reală de securitate, aceste noi “frontiere” povestesc epoca în care trăim, scrie Le Figaro care trece în revistă noile ziduri ce s-au înălţat în ultimii ani. Căderea zidului Berlinului, pe 9 noiembrie 1989, căderea «cortinei de fier»  şi a regimului comunist a însemnat şi începutul unei ere a liberei circulaţii. Ziduri pentru separarea unui ori a unor popoare?! Never again –Niciodată din nou…se scanda în urmă cu 30 de ani. Si totuşi, altele au fost ridicate între timp.

În 1989 existau 11 ziduri de separare pe întreaga planetă.

În prezent, estimările oscilează între 20 şi 71 – dacă numărăm şi gardurile din sârmă ghimpată ridicate în ultimii ani pe fondul migraţiei.

Unele au fost ridicate din cauza unor conflicte frontaliere. Altele, cele mai multe şi mai recente, au fost construite pe fondul insecurităţii, terorismului, fluxului migrator ilegal.

Departe de «modelul berlinez» , aceste noi construcţii povestesc provocările epocii în care trăim.

În realitate, aceste noi fortăreţe, nu au mai nimic în comun cu zidul Berlinului, care, era o frontieră politică: el încerca să împiedice populaţia RDG-ului să iasă în timp ce astăzi, aceste noi ziduri au mai degrabă vocaţia de a determina oamenii să nu intre pe un teritoriu.

O veche fortificaţie, ridicată în 1953, înainte de zidul Berlinului şi care este în continuare în picioare separă cele două Corei. Simbol al unui conflict îngheţat, ea se întinde pe aproximativ 250 de km şi separă Coreea de Nord de Coreea de Sud. Este situată în mijlocul unei zone demilitarizate: un no man’s land cu o lăţime de 4 km, închisă cu un zid dublu de până la 3 metri înălţime. În pofida denumirii sale, este cea mai intens militarizată frontieră din lume. În sud, 400.000 de soldaţi sunt staţionaţi în permanenţă. În nord, 700.000 de soldaţi patrulează.

În Europa, Nicosia este în prezent singura capitală divizată din lume, partea nordică (turcească) și partea sudică (grecească) fiind despărțite de o "Linie Verde", o zonă demilitarizată menținută de ONU. Nu este vorba de un zid ci de grilaje şi de saci cu ciment. Lungimea barierei: 180 de km.

Celebru este şi zidul situat la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic. Cu o lungime de 1300 km, construcţia a început în 2006, printr-o semnătură a lui George W. Bush pe un act intitulat Secure Fence Act. Realizat din cilindri din oţel înalţi de 8 metri, grilaje şi beton, zidul este echipat cu camere video şi cu senzori de mişcare. Există 1.800 de turnuri de control iar 18.000 de forţe din Border Patrol supraveghează. În 2016, una din promisiunile de campanie a lui Donald Trump a fost întărirea şi prelungirea acestui zid de-a lungul întregii frontiere cu Mexicul. Congresul refuză însă să deblocheze fondurile necesare.

Cea mai mare barieră din lume se află între India şi Bangladesh – are 3.200 de km.

Revenind în Europa, un exemplu semnificativ sunt două enclave spaniole situate pe coasta mediterană cu Marocul. Ïntre 1998 şi 2001, Spania s-a dotat cu bariere pentru a se proteja de migranţii care tranzitau Marocul pentru a ajunge în Europa dar şi pentru a lupta contra traficului de droguri. În ciuda barierelor, mii de migranţi continuă să forţeze aceste demarcaţii. De la începutul anului, 3.500 au intrat aşa în Spania.

Chiar şi Franţa şi-a construit un gard de protecţie împotriva migranţilor – la Calais şi a fost finanţat de Marea Britanie. Iar odată ce aceste ziduri au tot « înflorit », mulţi au vorbit despre o violare a spaţiului Schengen.

Dar este fals, consideră diplomatul Michel Foucher : « Convenţia Schengen autorizează restabilirea controalelor în caz de criză. Un stat are dreptul să îşi controleze frontierele », explică acesta.

Celebră este şi « bariera de securitate » construită de Israel în Cisiordania cu scopul de a opri terorismul. Specialiştii sunt de acord că această construcţie a redus numărul atentatelor în Israel.

În 2014, Arabia Saudită s-a lansat în construcţia unui zid de 950 de km, de-a lungul frontierei cu Irak, pentru a putea stopa avansul organizaţiei jihadiste Stat Islamic.

Mulţi sunt cei care se întrebă cât de eficace sunt aceste ziduri, simboluri ale puterii dar şi a unei neputinţe a statului, confruntat cu imigraţia ori cu terorismul.

Alţi analişti atenţionează asupra simbolului pe care un zid ni-l oferă. Nu trebuie să comitem greşeala de a-l vedea ca pe o soluţie ci doar ca pe un răspuns.