Cînd în Germania de est femeile erau mai "emancipate" decît cele din Germania de vest…

2011-08-12t111429z_1201029624_pbeahumwlcp_rtrmadp_3_germany_0.jpg

Vestigiu al Zidului de la Berlin
Vestigiu al Zidului de la Berlin
Image source: 
REUTERS/Fabrizio Bensch/File

În urmă cu 30 de ani sistemul comunist se prăbuşea în Europa de răsărit şi în Uniunea Sovietică întrucît nu fusese capabil să se reformeze din interior. Iată o concluzie avansată de mai toţi comentatorii care se exprimă în aceste zile în presa europeană, în contextul aniversării a trei decenii de la căderea zidului de la Berlin. Există însă şi voci care spun că sistemul comunismul a avut şi unele părţi “pozitive”, chiar dacă uneori aceste elemente de progres au apărut oarecum involuntar.

Feministele germane, de exemplu, constată că în urmă cu 30 de ani femeile din fosta Germanie comunistă erau mai “emancipate” decît femeile din Germania de vest. Alice Schwarzer, figură importantă a fiminismului din Germania de vest şi redactor-şef al revistei Emma, intervievată de corespondentul la Berlin al cotidianului belgian Le Soir, spune următoarele: “În Germania de vest, pînă în 1976, bărbaţii puteau să le interzică soţiilor să lucreze dacă li se părea că acestea nu puteau asigura obligaţiile casnice. Femeile din Germania comunistă munceau aproape toate.”

Alice Schwarzer furnizează şi alte detalii. Politica familială în Germania de est le-a permis femeilor să obţină drepturi pe care nu le-au avut cele din Germania de vest. Din 1972 a fost autorizat avortul, a fost creat un vast sistem de creşe, anticoncepţionalele erau distribuite gratuit, salariile femeilor erau egale cu cele ale bărbaţilor… Un indicator al emancipării a fost şi marele număr de divorţuri, s-ar părea chiar că Republica Democrată Germană era campioană mondială în materie de divorţuri.

În Germania de vest, povesteşte tot Alice Schwarzer, o femeie care îşi relua munca salariată după naştere era considerată ca o mamă ingrată. Iar modelul social, mai ales în unele regiuni impregnate de catolicism, se traducea prin trei litere, trei de K, de la Kinder, Küche, Kirche (Copii, Bucătărie, Biserică). Chiar şi azi, din ce scrie reporterul de la cotidianul Le Soir, femeile din partea vestică a Germaniei sunt mai puţin numeroase în spaţiul muncii salariate, doar 19 la sută dintre ele au un loc de muncă cu normă întreagă, faţă de 40 la sută în partea estică a Germaniei.

Sigur, acest tablou trebuie nuanţat. Comuniştii din Germania de est nu au avut, ca intenţie principală, emaniciparea femeilor, ci formarea a cît mai multe braţe de muncă. Din acest motiv au creat respectivele condiţii, creşe pentru copii şi salarii egale, pentru a avea cît mai mulţi lucrători în uzine. Pe de altă parte, educaţia copiilor s-a făcut în stil diferit în cele două Germanii.

Partea vestică era încă traumatizată de perioada cînd statul hitlerist preluase educaţia, de fapt îndoctrinarea copiilor, încă de la vîrsta grădiniţei. Din acest motiv Germania federală a preferat să modifice radical modelul, şi să le lase pe mame să se ocupe de copii cel puţin pînă la pre-adolescenţă. În Germania de est şcoala comunistă a continuat într-un fel ceea ce făcuseră naziştii, adică i-a preluat pe copii de la o vîrstă fragedă pentru a-i transforma în buni soldati ai partidului.

Alice Schwarzer rămîne convinsă totuşi că femeile din Germania de vest au avut multe de învăţat de la cele din est, mai independente, mai autonome, mai emancipate. Dovadă, spune ea, că o femeie născută în partea estică a marcat puternic destinul Germaniei în ultimii 15 ani, este vorba, bineînţeles, de Angela Merkel...