Luxemburg: UE nu s-a înţeles asupra embargoului de arme către Turcia

armata_siriana_la_tal_tamer_in_nord-estul_tarii_14_octombrie_2019.jpg

Armata siriana la Tal Tamer, în nord-estul tarii, 14 octombrie 2019.
Armata siriana la Tal Tamer, în nord-estul tarii, 14 octombrie 2019.
Image source: 
Reuters

Uniunea Europeană condamnă operaţiunea militară turcă în Siria. Miniştrii de Externe s-au reunit luni la Luxemburg pentru a discuta acest subiect. Ei au decis să aplice sancţiuni economice la adresa Turciei din cauza forajelor ilegale realizate în largul Ciprului. Între timp, luni seară, campioana lumii la fotbal, echipa Franţei primeşte Turcia pe Stade de France, în apropiere de Paris. Politicieni francezi cer anularea meciului, după ce fotbaliştii turci au folosit un salut militar pentru a celebra victoria de vineri împotriva Albaniei.

«Uniunea Europeană condamnă acţiunea militară a Turciei. Ea compromite grav stabilitatea şi securitatea în regiune şi a convenit să adopte măsuri restrictive ce vizează persoane responsabile sau implicate în activităţi ilegale de foraj de hidrocarburi în Mediterana orientală », se arată în declaraţia adoptată de miniştrii de Externe reuniţi luni la Luxemburg.

În schimb, nu au reuşit să impună un embargo asupra vânzărilor de arme către Turcia. S-ar fi opus Marea Britanie care, a avansat ca argument faptul că Turcia este membro NATO, după cum relatează France Presse care citează o sursă diplomatică. Statele europene vor decide la nivel naţional în ceea ce priveşte politica de export de arme către Turcia, se mai arată în declaraţia finală. Nu doar Franţa a decis suspendarea vânzărilor de arme către Turcia ci şi Germania, Olanda, Finlanda şi Norvegia.

Uniunea Europeană a cerut o reuniune ministerială a Coliţiei internaţionale contra Daesch pentru a examina ce eforturi pot fi depuse în contextul actual. Turcia şi Statele Unite sunt membre ale acestei coaliţii.

Principalii furnizori europeni de arme ai Ankarei sunt Spania şi Italia, contractele cu Turcia ridicîndu-se la 250 de milioane de dolari. Iar cel mai mare furnizor al Turciei sunt Statele Unite, care în 2018 au vîndut arme şi echipamente în valoare de 300 de milioane de dolari.

Statele europene sunt preocupate de această operaţiune militară şi totuşi, «nu au puteri magice pentru a opri acţiunea», a declarat şeful diplomaţiei spaniole Josep Borell, la Luxemburg.

Franţa a denunţat o ofensivă unilaterală. La Paris, mai multe manifestaţii de susţinere a kurzilor din Siria au avut loc în week-end.

Preşedintele Emmanuel Macron: "Ofensiva turcă în Siria este în centrul preocupărilor noastre.  În ultímele ore am avut schimburi cu preşedintele american Donald Trump şi cu cel turc, Recep Tayyip Erdogan pentru a putea transmite un mesaj clar – încetarea ofensivei. Convingerea noastră, aş putea spune a tuturor, este că în teren este creată o situaţie umanitară gravă iar apoi, organizaţia jihadistă Daesch ar putea renaşte în regiune.  În faţa acestei situaţii ne vom coordona în continuare aşa cum s-a întâmplat pentru a semnala Turciei că suspendăm orice vânzare de arme."

Preşedintele american, Donald Trump a lansat luni ipoteza că prizonieri, membri ai grupării Stat Islamic au fost eliberaţi de kurzi pentru a forţa Statele Unite să se implice în acest spaţiu din care Washington încercă să se retragă. 1.000 de militari americani se află în continuare în regiune.

Liderul de la Casa Albă susţine că aceşti jihadişti ar putea fi «prinşi din nou» de Turcia sau de state europene, de unde provin unii prizonieri. "Nu ne vom angaja într-un alt război între oameni care se luptă de 200 de ani. Oare crede cineva că ar trebui să intrăm în război împotriva Turciei, membru al NATO?", a scris preşedintele Donald Trump pe Twitter.

Autorităţile kurde au anunţat duminică plecarea a aproape 800 de apropiaţi ai jihadiştilor din gruparea Stat Islamic, aflaţi într-o tabără deţinută de kurzi şi situată în apropierea zonei în care au loc confruntările.

Ofensiva turcă împotriva miliţiilor kurde în nordul Siriei survine după anunţul retragerii americane din sector.

Ankara este ameninţată cu sancţiuni şi de preşedintele Donald Trump.

Luni seara, campioana lumii la fotbal, Franţa primeşte pe Stade de France, la Saint Denis, în apropiere de Paris, echipa Turciei, într-un context sportiv, de securitate şi diplomatic foarte sensibil.

Ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian nu va fi prezent pe stadion, aşa cum prevăzuse iniţial, la meciul de fotbal Franţa – Turcia, meci de calificare la Euro 2020, după ce Ankara a lansat ofensiva împotriva poziţiilor kurde în nord-estul Siriei.

Mai mulţi politicieni francezi au cerut anularea întâlnirii. «Nu putem să primim la Stade de France pe cei care salută masacrarea aliaţilor noştri kurzi», a scris pe Twitter deputatul Jean-Christophe Lagarde de la Uniunea Democraţilor şi Independenţilor, formaţiune de centru-dreapta şi preşedinte al grupului de studiu asupra kurzilor în Adunarea Naţională.

El a evocat salutul militar realizat de fotbaliştii turci pentru a celebra victoria contra Albaniei, vineri, în semn de susţinere a soldaţilor angajaţi în ofensiva din Siria. Pentru deputatul francez «cu acest salut militar, echipa de fotbal turcă a încălcat frontiera ce separă sportul de politică».

Ministrul turc pentru Sport şi cel pentru Justiţie precum şi ambasadorul Turciei la Paris urmează să asiste la meci, din tribuna oficială a stadionului din Saint Denis, susţine un diplomat turc.

 «Ceea ce se întâmplă în Siria este un lucru iar meciul este altceva. Vom încerca să evităm eventualele provocări”, a încercat să dea asigurări ambasadorul turc Ismail Hakki Musa, intervievat de France Presse despre eventualele tensiuni ce ar putea izbucni între suporterii pro şi cei anti-kurzi.