Migraţie: Europa încheie un acord modic pentru a ajuta Italia şi Malta

o_tarabara_de_refugiati_din_nordul_greciei.jpg

O tarabara de refugiati din nordul Greciei.
O tarabara de refugiati din nordul Greciei.
Image source: 
Sakis Mitrolidis, AFP

România cere mai multe informaţii înainte să îşi pună semnătura pe acord. Mecanismul este temporar – a fost creat pentru şase luni cu posibilitatea de a fi extins. El ar trebui să permită repartiţia automată a persoanelor salvate din Mediterană şi îmbarcate pe vasele aparţinând unor ONG-uri europene.

Ideea mecanismului este de a se evita o reeditare a episoadelor din perioada în care fostul ministru de Interne, Matteo Salvini a decis închiderea porturilor italiene acestor nave de salvare a migranţilor.

În afară de Franţa, Italia şi Malta alte şase state au aprobat mecanismul.

Portugalia, Irlanda, Lituania, Luxemburg au parafat mecanismul.

În schimb, Cipru, Bulgaria şi Grecia – confruntate fiecare dintre ele cu probleme migratoare, sunt de acord cu mecanismul dar nu s-au angajat că vor primi migranţi debarcaţi în Italia ori Malta.

Spania continuă să înregistreze numeroşi migranţi dinspre Maroc. De la începutul acestui an, 23.000 de migranţi au debarcat în Spania, o scădere cu 45% comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. Spania a preluat aproape o mie de migranţi salvaţi din Mediterană pe care Italia refuza să îi accepte.

Olanda susţine că, de la începutul anului, înregistrează, săptămânal, undeva la 600 de cereri de azil dintre care 80% dintre candidaţi nu sunt eligibili la acest drept.

Belgia a contabilizat 15.000 de cereri de la începutul anului, cu 50% mai multe decât Italia. Bruxelles este obligat astfel să creeze, lunar, sute de locuri în care să fie cazate aceste persoane.  

România, Croaţia, Estonia, Finlanda cer detalii, în special în privinţa persoanelor care ar putea beneficia de această repartiţie.

Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia îşi menţin refuzul de a primi refugiaţi iar diplomaţia franceză vrea să aibă totuşi o discuţie cu ele pentru a putea rídica presiunea existentă pe statele aflate în prima linie în chestiunea migraţiei.

Luxemburg s-a alăturat iniţiativei franco-germane chiar dacă are capacităţile de găzduire saturate şi estimează, că în această fază, nimic nu este rezolvat. «Ne aflăm la sute de km de un acord cu ansamblul statelor comunitare în ceea ce priveşte politica migratoare”, atenţionează ministrul luxemburghez pentru Afaceri europene, socialistul Jean Asselborn. Si adaugă: «dacă nu este găsită o soluţie coerentă, Europa întreagă se va afla într-un dezechilibru».

Numeroşi lideri iau în calcul consecinţele acţiunii militare turce în Siria şi cer Ankarei să «respecte complet» acordul încheiat cu Europa. Grecia cere UE să ajute financiar Turcia.

Ministrul german de Interne declara recent că dacă «Europa nu ajută Grecia şi statele aflate pe frontiera UE, vom avea o migraţie haotică ce va duce la un impas».

Turcia găzduieşte circa 3,6 milioane de refugiaţi, în mare parte sirieni iar preşedintele Recep Tayyip Erdogan ameninţa la începutul lui septembrie că va îndrepta spre UE o parte dintre ei în cazul în care nu va obţine un ajutor internaţional.

Grecia susţine că trăieşte o situaţie comparabilă cu momentul de criză din 2015 şi înregistrează aproximativ o mie de migranţi lunar.

În 2015, 75% dintre persoanele ajunse în Grecia erau sirieni ce fugeau din calea războiului iar în prezent doi din zece sunt sirieni iar 50% sunt afgani şi pakistanezi.