Angela Merkel invitată de Viktor Orban să marcheze căderea Cortinei de Fier

scena_din_filmul_good_bye,_lenin._un_film_care_evoca_foarte_bine_caderea_comunismului_in_germania_de_est.jpg

Scena din filmul 'Good Bye, Lenin'. Un film care evocă foarte bine căderea comunismului în Germania de Est
Scena din filmul 'Good Bye, Lenin'. Un film care evocă foarte bine căderea comunismului în Germania de Est
Image source: 
RFI

La 30 de ani după căderea Cortinei de Fier, premierul maghiar Viktor Orban şi cancelara germană Angela Merkel se regăsesc luni în Ungaria marchează sfârşitul frontierei între Europa comunistă şi ţările din Vest.

Cei doi lideri se întâlnesc la Sopron, acolo unde pe 19 august 1989, mai bine de 600 de germani din Est, aflaţi în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria pentru a face un "picnic internaţional" şi pentru a profita astfel de ocazie pentru a fugi în Vest.

Picnicul s-a transformat într-un moment decisiv pentru ceea ce a însemnat căderea Cortiei de Fier, această separare ideologică şi fizică, stabilită în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial între zona de influenţă sovietică în Est şi statele din Vest, zonă simbolizată de zidul Berlinului.

Căderea efectivă a zidului Berlinului s-a produs pe 9 noiembrie 1989.

parcul_in_care_se_afla_memorialul_picnicului_paneuropean_de_la_sopronkohidadin_18_august_1989_la_frontiera_austro-ungara._deschiderea_pentru_3_ore_a_frontierei_a_permis_traversarea_in_vest_a_aproape_600_de_cetateni_est-germani.jpg

Parcul în care se afla Memorialul picnicului paneuropean de la Sopronköhida,din 18 august 1989, la frontiera austro-ungara. Deschiderea pentru 3 ore a frontierei a permis traversarea în Vest a aproape 600 de cetateni est-germani.
Parcul în care se afla Memorialul picnicului paneuropean de la Sopronköhida,din 18 august 1989, la frontiera austro-ungara. Deschiderea pentru 3 ore a frontierei a permis traversarea în Vest a aproape 600 de cetateni est-germani.
Image source: 
REUTERS/Bernadett Szabo

După 30 de ani de la căderea acestei bariere, gestiunea frontierelor europene a născut în ultimii ani vii discuţii, în special între cei doi lideri, Viktor Orban şi Angela Merkel, în plin val migrator, în 2015.

În timp ce cancelara conservatoare a pledat pentru o politică generoasă pentru migranţii care fug din calea războaielor, premierul suveran ungar s-a opus categoric imigraţiei, pe motiv că doreşte protejarea valorilor creştine.

Iar din 2015, fermitatea exprimată de unii lideri europeni în ceea ce priveşte politica migratoare a ajutat venirea la putere a extremei drepte în mai multe state – Austria şi Italia sunt doar două exemple.

Cancelara Angela Merkel se află la putere din 2005 iar premierul Viktor Orban din 2010. Cei doi s-au întâlnit ultima dată în iulie 2018, când Viktor Orban s-a deplasat la Berlin. Angela Merkel a profitat de ocazie pentru a-i cere omologului maghiar să «de-a dovadă de umanitate», în timp ce Budapesta era în vizorul UE pentru refuzul ei de a accepta migranţi.

De altfel, din 2015, mai bine de 200 de km de garduri cu sârmă ghimpată au fost amplasate de guvernul lui Viktor Orban în sud, la frontiera Ungariei cu Serbia şi Croaţia pentru a opri imigraţia. Angela Merkel a respins mereu această politică a “sârmei ghimpate” în cadrul Uniunii Europene.

Cancelara a afirmat că germanii vor fi “mereu recunoscători Ungariei pentru contribuţia sa la miracolul reunificării germane».