Experţii ONU avertizează: Umanitatea îşi epuizează pământurile

lucrator_al_unei_plantatii_de_orez_tana_toraja_indonezia.jpg

Lucrator al unei plantatii de orez, Tana Toraja, Indonezia.
Lucrator al unei plantatii de orez, Tana Toraja, Indonezia.
Image source: 
Cristina Teaca

Terenurile sunt supraexploatate astfel că securitatea alimentară este ameninţată, biodiversitatea este distrusă în timp ce sunt amplificate emisiile de gaze cu efect de seră.Este un raport ştiinţific ce se întinde pe 1.200 de pagini la care au lucrat aproape 100 de cercetători din 52 de ţări.

Exploatarea intensivă şi excesivă a solului, a pădurilor, a apelor pune în pericol nu doar capacitatea de a face faţă schimbării de climă dar şi capacitatea de a trăi şi de a ne hrăni.

Este avertismentul pe care îl transmite Grupul de experţi interguvernamentali pentru evoluţia climatului (GIEC) într-un raport privind « schimbările de climă, defrişările, degradarea pământurilor, securitatea alimentară şi fluxul de gaz cu efect de seră în ecosistemele terestre».

Aceştia recomandă adoptarea, la scară mondială, a unui plan de gestiune durabilă a pământurilor.

Aproape 500 de milioane de persoane locuiesc în zone în curs de deşertificare, populaţiile cele mai afectate sunt cele din Asia de Sud şi de Est, zona subsahariană şi Orientul Mijlociu.

Iar la presiunea umană se adaugă schimbările de climă iar creşterea temperaturilor în termometre va amplifica seceta.

72% din suprafaţa terestră locuită este afectată de activitatea umană. Din 1961, 5,3 milioane de km² de terenuri naturale au fost transformate în terenuri agricole. 22% din suprafaţa totală a pădurilor este exploatată de om.

Modul în care exploatăm pământurile trebuie schimbat în profunzime, atenţionează specialiştii. În caz contrar, securitatea alimentară, sănătatea umană şi animală, biodiversitatea sunt ameninţate.

Creşterea demografică mondială legată cu o modificare a obiceiurilor alimentare pun o presiune inedită pe pământurile arabile şi pe rezervele de apă.

Experţii cred că o reducere a consumului de carne şi o modificare a regimului alimentar ar trebui luate în calcul.

Iar măsuri ar trebui luate imediat căci orice întârziere va avea o consecinţă asupra ecosistemelor, atenţionează experţii. Riscul pe termen lung este o creştere considerabilă a emisiilor de gaz cu efect de seră ceea ce va acelera schimbările de climă.

Între 2007 şi 2016, aproape 23% din emisiile de gaz cu efect de seră au fost produse de om prin agricultură ori prin diverse activităţi forestiere. Iar 14% din emisiile de dioxid de carbon provin de la industria de transformare a alimentelor.

Temperaturi tot mai ridicate, secetă ori precipitaţii intense, degradarea naturii ori deşertificare: toate acestea riscă să perturbe producţiile agricole şi să reducă randamentul avut până acum de pământuri.

La scară planetară, producţia de uleiuri vegetale şi de carne s-a dublat din 1961 încoace. Iar diferenţele de consum au devenit tot mai mari, în funcţie de ţară. Planeta numără 2 miliarde de oameni supraponderali ori obezi dar şi 820 de milioane de subnutriţi.

Iar undeva între 25 şi 30% din producţia agricolă este pierdută ori risipită.

Este o criză de care suntem cu toţi iresponsabili, susţine Reyes Tirado,  cercetător de la Universitatea Exeter. Si explică: “impactul nostru fără precedent asupra terenurilor agricole este în mare parte datorată expansiunii agriculturii industriale şi producţiei de carne. Iar pentru a ieşi din acest supraconsum, este nevoie să reducem la jumătate cantitatea de carne consumată iar unele state din Europa de Vest ori din America de Nord ar trebui chiar să reducă mult mai drastic procentul – undeva între 70 şi 90%”.

Această transformare a producţiilor agricole ar permite creşterea suprafeţei pădurilor pentru a putea acapara mai bine carbonul.