Migraţie Europa: Culoar de trecere pentru unii şi fortăreaţă pentru alţii

un_vas_al_ong-ului_sos_mediterana_plin_cu_refugiati_salvati_de_pe_mare_iunie_2018.jpg

Un vas al ong-ului SOS Mediterana plin cu refugiati salvati de pe mare, iunie 2018.
Un vas al ong-ului SOS Mediterana plin cu refugiati salvati de pe mare, iunie 2018.
Image source: 
© Karpov, SOS Méditerranée, AFP

Campania alegerilor europene a readus sub lumina proiectoarelor dezbaterea asupra migraţiei. Este un subiect aprins chiar dacă numărul de migranţi a tot scăzut din 2015 încoace.  La aproape patru ani după apogeul crizei migratoare, statele Uniunii Europene nu au ştiut să profite de acalmie pentru a reforma sistemul de azil comun, unul care stă să cedeze. În plus, rămân profund divizate în ceea ce priveşte primirea refugiaţilor.

Luată pe nepregătite de un aflux fără precedent, în 2015 în special, Europa a fost extrem de divizată dar nu a rămas inactivă. În 2016, Comisia Europeană a ajuns la un acord migrator cu Turcia. Contra unor miliarde de euro date de UE, Europa a dorit să se asigure că refugiaţii vor rămâne în Turcia.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, numărul de migranţi ce a ajuns în UE a fost de peste 1 milion în 2015, a scăzut la 400.000 în 2016 pentru ca în 2018 să ajungă 187.000 de oameni.

Pentru a evita să retrăiască episodul din 2015, UE a întărit considerabil Frontex – agenţia ce se ocupă de frontierele exterioare. Organismul dispune, până în 2027, de 10.000 de poliţişti de frontieră şi de coastă pentru a ajuta statele care nu fac faţă migranţilor.

În ultimii patru ani, statele UE s-au disputat din cauza migranţilor ajunşi în Italia ori Grecia. Un plan excepţional de «relocalizare» a existat între 2015 şi 2017 pentru a ajuta aceste două ţări. Planul a fost adoptat de majoritatea statelor membre, în ciuda opoziţiei Ungariei, Cehiei, Slovaciei şi României.

Planul prevedea iniţial distribuirea a până la 160.000 de persoane ce au intrat în Europa prin Grecia ori Italia. Doar 35.000 au fost efectiv repartizate. Dar au existat şi state care au refuzat să primească migranţi. Este vorba de Ungaria, Polonia şi Cehia iar în ultimele luni Italia, prin vocea lui Matteo Salvini a fost foarte categorică pe acest subiect. Premierul ungar Viktor Orban declara că nu doreşte ca ţara lui să devină « patria imigraţiei ».

UE a ajuns însă într-un impas căci aceleaşi state au blocat un proiect de reformă a azilului, propus în 2016 şi care prevedea armonizarea regulilor care stau la baza acordării acestui drept. Aceste reguli continuă să fie foarte diferite de la un stat al Uniunii Europene la altul.

În timp ce migranţii caută destinaţii considerate «mai primitoare» şi le evită pe altele, între statele membre s-au iscat adevărate tensiuni iar în faţa acestui blocaj, noii lideri europeni ce vor prelua conducerea UE după 26 mai vor trebui să tranşeze situaţia cât mai urgent.

Ungaria a fost de altfel chiar marţi criticată pentru modul în care primeşte migranţi.

Consiliul Europei a criticat marţi desele încălcări ale drepturilor fundamentale în cazul Ungariei, în special vizavi de modul în care sunt tratataţi refugiaţii. Consiliul Europei cere Budapestei să amelioreze de urgenţă situaţia.

Încălcările drepturilor omului în Ungaria au un efect negativ asupra ansamblului sistemului de protecţie şi asupra statului de drept, atenţionează comisarul pentru Drepturile Omului din Consiliul Europei, Dunja Mijatovic. Responsabilul cere autorităţilor să evite «un discurs anti-migranţi pe motiv că naşte xenofobia».

Comisarul se teme că discursul anti-migraţie şi anti-azilanţi este susţinut de un cadru legislativ ce compromite primirea migranţilor ori integrarea celor care primit statutul de refugiat.

Este îngrijorătoare şi detenţia sistematică, fără un fundament juridic adecvat, a celor care au cerut déjà statutul de azilant şi aşteaptă un răspuns, în timp ce unele persoane sunt private de hrană în zonele de tranzit, mai arată raportul. Documentul conţine şi mărturii despre violenţele comise de poliţişti la adresa migranţilor.

Nu este de trecut cu vederea faptul că ministrul de interne al Italiei, Matteo Salvini, este anchetat pentru sechestrare de migranţi.

Italia, prin vocea ministrului Matteo Salvini a reuşit să divizeze Europa în chestiunea migranţilor. El este anchetat pentru sechestrare de migranţi, după ce a blocat accesul în porturile italiene a unor nave de salvare pe care se aflau migranţi.

În aprilie, el sublinia că în ciuda anchetelor, porturile italiene sunt şi vor rămâne închise pentru navele cu migranţi.

Una dintre nave, Sea-Watch 3 a fost blocată aproape o săptămână în apropierea coastei estice a Siciliei până când i s-a permis ancorarea în portul Catania, la finele lui ianuarie şi debarcarea celor 47 de migranţi.

Italia a autorizat debarcarea doar după ce şase state din Uniunea Europeană - Germania, Franţa, Portugalia, România, Malta şi Luxemburg - au fost de acord să-şi împartă responsabilitatea preluării lor.

Salvini a mai fost acuzat de 'sechestrare de persoane' într-un caz similar când a blocat debarcarea a 170 de migranţi.

Imigraţia se află pe fundalul campaniei pentru alegerile europene în condiţiile în care, cel puţin în Franţa, o altă criză preocupă alegătorii.

În Franţa, prinicipalele preocupări sunt vestele galbene, puterea de cumpărare, problemele de mediu, sistemul de sănătate şi cel de pensii ...migraţia este un subiect care se estompează.

Franţa a acordat 250.000 de titluri de şedere în 2017, mai puţin decât a acordat Germania – 535.000. Iar în 2018, 7% din populaţia Franţei era formată din azilanţi, comparativ cu cele peste 15 procente ale Austriei, potrivit Eurostat.

Extrema dreaptă franceză este de părere că pe 26 mai va fi şi un referendum asupra migraţiei şi cer «sfârşitul migraţiei masive căci factura este deja preá mare”. La polul opus, denunţând o Europă fortăreaţă şi numărul mare al celor care şi-au pierdut viaţa pe mare, stânga pledează pentru o mai bună primire şi o reluare a campaniilor de salvare a străinilor care traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa.

Dacă subiectul pare să nu mai intereseze francezii, totuşi, la întrebarea ce îi preocupă din Europa, ei vorbesc despre criza migratoare.

Ce lipseşte Europei este solidaritatea, spune preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

Acesta susţine că aşteaptă noul PE pentru a deschide dezbaterea în ceea ce priveste migraţia. Liderul de la Elysée doreste reformarea Schengen, inclusiv, dacă va fi nevoie, spune el, să micşoreze acest spaţiu. Motivele:  "frontierele comune nu sunt protejate suficient iar diferenţele sunt prea mari în ceea ce priveşte dreptul la azil».

370

Facebook comments