Comentarii elogioase în presa franceză despre filmul «La Gomera» al lui Corneliu Porumboiu

catrinel.jpeg

Catrinel Marlon interpreteazà rolul de "femeie fatalà" în filmul "La Gomera" prezentat de Corneliu Porumboiu în competitia pentru La Palme d'or
Catrinel Marlon interpreteazà rolul de "femeie fatalà" în filmul "La Gomera" prezentat de Corneliu Porumboiu în competitia pentru La Palme d'or

Presa franceză, de specialitate sau nu, publică comentarii elogioase despre filmul lui Corneliu Porumboiu, «La Gomera», prezentat sâmbătă seara la festivalul de la Cannes, în competiţia pentru La Palme d’or. Un rezumat al celor mai pertinente cronici.

Să începem cu comentariile simpatice şi ditirambice ale colegilor noştri de la redacţia în limba franceză. «Corneliu Porumboiu a creat primul cinema-operă fluierat» scrie RFI care notează de asemenea că ««La Gomera» este primul film fluierat în competiţie la Cannes. Regizorul ne surprinde cu un musical-poliţist ieşit din comun. El se amuză în plus cu convenţiile filmului de gen fără să uite amorul şi umorul. Inceputul filmului este majestuos, totul pe o melodie de Iggy Pop. Dealtfel, de-a lungul întregii pelicule, regizorul amestecă cu o uşurinţă surprinzătoare arta fluieratului, arii de operă, muzică punk şi comedii muzicale. «La Gomera» seduce şi prin această faţetă a sa de operă poliţistă.»

«Trădarea şi cruzimea ocupă locuri de frunte în poveste chiar dacă apar şi dragostea şi umorul. Cel mai surprinzător în faţa acestui caleidoscop de impresii, de emoţii şi de genuri, este că nimic nu apare drept gratuit sau superflu. Totul contribuie pentru a creea un film excepţional care traversează genurile poliţist, negru, western, comedie şi până la operă. Pentru prima dată în competiţia oficială pentru La Palme d’or, Porumboiu ar putea cuceri croazeta fluierând. Avem chef să-l îmbrăţişăm pe realizator pentru că ne-a procurat o oră şi jumătate de bucurie pură, de o inteligenţă rară» conchide, vizibil entuziasmat, colegul nostru de la RFI în limba franceză.

Le Monde salută «în fine, prezenţa în cursa pentru La Palme d’or a unui cineast incredibil, cu o puternică originalitate. Corneliu Porumboiu este mai conceptual şi mai jucător decât colegii lui Cristi Puiu şi Cristian Mungiu» mai scrie ziarul de seară.

Libération descrie un «formidabil film negru» dar şi «un film care face, fără rezerve, elogiul corupţiei, flagel social în ţară. Denunţarea ei devenise însă plaga cinemaului naţional» notează acelaşi Libération.

Le Figaro remarcă faptul că «moravurile lui Ceauşescu persistă» apropo de punerea sub ascultare telefonică a protagoniştilor, inclusiv a unei procuroare. “Porumboiu reia toate temele filmului negru: maşini decapotabile, femei goale impecabile, bancnote de o sută de euro ascunse în saltele, şamd.” Ziarul conservator se notează apoi că vulcanica actriţă Catrinel Marlon este cea mai excitantă creatură de la Kim Basinger şi Famke Janssen încoace.” In fine, Le Figaro, pe un ton umoristic constată în finalul cronicii sale că “romantismul balcanic îi duce în cele din urmă pe adepţii săi la un fabulos spectacol de lumini şi sunete organizat la Singapore.”

Télérama, influentă revistă culturală franceză, notează că de această dată regizorul «şi-a schimbat radical stilul pentru a viza un public mai larg. Fără a renunţa însă la umorul său decalat şi la reflexia privind cinemaul. In acest film poliţist ritmat, nimic nu lipseşte: poliţistul veros dar îndrăgostit, femeia fatală – jucată de bomba Catrinel Marlon – mafiotul şi chiar scenele de acţiune.» Publicaţia se întreabă dacă «nu cumva regizorul a realizat că a ajuns la limitele unui sistem foarte teoretic care, dacă a produs pepite precum «Poliţist, adjectiv» şi «Comoara», suferea uneori de un deficit de încarnare.»

Première, revistă de cinema, îl descrie pe Porumboiu drept «un maestru al absurdului, autorul genialului «A fost sau n-a fost ?», pentru prima oară în competiţia oficială. Câteva planuri ajung ca să înţelegi că Porumboiu nu şi-a pierdut decloc sensul burlesculuiPublicaţia nu ezită s-o evidenţieze şi ea pe Catrinel Marlon, «revelaţie sculpturală». In fine, Première, chiar dacă găseşte că filmul e «un pic lung pe ultima sută de metri, el a avut darul sâmbătă seara, pe o ploaie mocănească, să-l facă pe spectator să plece din sală cu zâmbetul pe buze. Am râs în fine în competiţie» conchide publicaţia specializată.

 
Comentarii elogioase în presa franceză despre filmul «La Gomera» al lui Corneliu Porumboiu