Cărţi despre Europa: construcţia europeană este şi un efort de "civilizare a capitalismului"

europe_civiliser.jpg

Image source: 
Editions Fayard

În contextul alegerilor europene editurile din Franţa au publicat mai multe cărţi despre Europa, unele dintre ele scrise de foşti oameni politici care au cunoscut din interior problemele şi dilemele construcţiei comunitare. Toţi aceşti autori sunt animaţi de un obiectiv comun, acela de a pune în lumină cauzele unei evidente crize de încredere, precum şi dorinţa de a contribui la găsirea unor remedii.

De mai multă vreme constat că în Franţa se vînd destul de bine eseurile cu subiect declinist. Cu cît sunt mai răsunătoare şi mai pesimiste titlurile, cu atît ele atrag mai mult publicul. Aş spune chiar că extrepresii de genul "declinul Occidentului", "moartea democraţiei", "sfîrşitul civilizaţiei occidentale", "sinuciderea Franţei" nici nu mai pot fi puse într-un titlu pentru că au fost deja folosite. Pentru a atrage publicul autorii trebuie să inventeze anunţuri mortuare noi, şi mai incitante, pentru a produce din prima clipă cît mai multă adrenalină…

Revista Le Point propune în cel mai recent număr al ei un florilegu de titluri legate de Europa. Unele dintre ele sugerează de la bun început demersul autorului. Fostul ministru de externe Hubert Védrine, de exemplu, publică o carte intitulată: "În faţa haosului, să salvăm Europa." Apărut la Editura Liana Levi, eseul semnat de Hubert Védrine este fără echivoc: dacă europenii renunţă la construcţia europeană ceea ce îi aşteaptă este un salt în vid.

Fostul şef al diplomaţiei franceze consideră că elitele europene sunt vinovate de criza actuală întrucît s-ar fi rupt de realitate, de ceea ce trăiesc zi de zi europenii. Hubert Védrine lansează un apel pentru convocarea unei conferinţe care să instituie noi fundamente pentru Europa, ceea ce s-ar părea că doreşte să facă şi preşedintele Emmanuel Macron după alegerile europene. O altă idee interesantă vehiculată de omul politic francez: cuplul franco-german nu mai este astăzi capabil să tragă Europa după el, ceea ce înseamnă că se cer inventate alte "locomotive", alte alianţe mobilizatoare.

Un titlu care şi el spune totul doar la simpla sa lectură este "Civiliser le capitalisme" (Să civilizăm capitalismul). Cartea este scrisă de un economist, Xavier Ragot, preşedinte al Observatorului francez al conjuncturilor economice. Printre propunerile sale figurează una care trezeşte multe reticienţe, dar poartă în ea o evidentă marcă socială: crearea unei îndemnizaţii de şomaj europene, alături de dispozitivele naţionale.

Acest sistem european de ajutorare a şomerilor ar urma să fie activat ori de cîte ori unele ţări europene sunt afectate de crize. Ca element de civilizaţie, nimic de spus, propunerea este curajoasă. Ea este sprijinită şi de ministrul german al finanţelor, Olaf Scholz. Reamintesc în context că germanii par iritaţi de insistenţa cu care preşedintele francez Emmanuel Macron cere crearea unui buget al zonei euro. Rămîne de văzut dacă ideea unui sistem european de îndemnizare a şomerilor va putea fi concretizată cu sprijinul Berlinului.

"Mulţumesc Europa! Replică la cele şapte minciuni populiste." Iată o altă carte care i-ar putea incita pe cei doritori să înţeleagă ceea ce se întîmplă cu peisajul politic european. Autorul ei se numeşte Bernard Spitz şi este preşedinte al Federaţiei franceze de asigurări. Apărut la prestigioasa editură Grasset, acest eseu demolează o veche idee simplistă, foarte "dragă" populiştilor, şi anume că Bruxelle-ul este vinovat pentru tot ceea ce li se întîmplă europenilor, pentru pesimismul ambiant şi pentru lipsa de încredere în Europa. Una din concluziile expertului este că salvarea Europei ar putea veni din partea intreprinderilor, şi dintr-o politică de protejare a Europei în faţa marilor imperii care o ameninţă.

Poate că mulţi dintre ascultătorii noştri îşi amintesc de un cîntec celebru, cu sonorităţi erotice, interpretat de un cuplu la fel de celebru, Serge Gainsbourg şi Jane Birkin, "Je t’aime moi non plus." Jurnalista Marion Van Renterghen preia sintagma într-un titlul care sună în felul următor: "Mon Europe, je t’aime moi non plus" (Europa, te iubesc eu însă nu te mai iubesc). Autoarea cărţii, foarte prezentă în ultimii 30 de ani în toate ţările europene unde au avut loc evenimente importante, povesteşte de fapt aventura unei generaţii, care a crezut în Europa dar ulterior a fost dezamăgită de ea. Fostă jurnalistă la cotidianul Le Monde, Marion Van Renterghen include în cartea ei şi cîteva interviuri, unul cu Viktor Orban, inventatorul conceptului de "iliberalism".

Revista Le Point, în dosarul evocat mai sus, mai recomandă, pentru a înţelege mai bine Europa, şi o carte… poliţistă. "Compromisurile" se intitulează acest roman scris de doi autori, Maxime Calligaro şi Eric Cardière. Ei imaginează un asasinat comis în chiar incinta Parlamentului european de la Bruxelles. Victima este o eurodeputată ecologistă, iar ancheta în jurul acestei crime devine şi o minunată ocazie pentru cititor de a intra în culisele respectivei instituţii cărora multora li se pare misterioasă şi chiar obscură.