În urmă cu un an, Donald Trump muta ambasada americană la Ierusalim. Câte ţări l-au urmat?

premierul_israelian_benjamin_netanyahu_ierusalim_12_mai_2019.jpg

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, Ierusalim, 12 mai 2019.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, Ierusalim, 12 mai 2019.
Image source: 
Gali Tibbon/Pool via REUTERS

A trecut un an de când Statele Unite îşi trasferau ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Preşedintele Donald Trump recunoştea Ierusalimul, în decembrie 2017, drept capitală a Israel. Câteva luni mai târziu, pe 14 mai 2018, mutarea ambasadei s-a concretizat printr-o baie de sânge în Fâşia Gaza. Cel puţin 62 de palestinieni au fost ucişi atunci iar 2.400 răniţi de tiruri israeliene, potrivit oficialilor din Gaza. Câte alte ţări şi-au instalat şi ele ambasadele la Ierusalim de atunci şi până acum?

Statutul oraşului sfânt, Ierusalim, este una din problemele aflate în centrul conflictului israelo-palestinian în condiţiile în care palestinienii doresc să facă din partea de Est a Ierusalimului, ocupat şi anexat de Israel, capitala statului la care aspiră.

Statele Unite nu mai sunt un mediator în Orientul Mijlociu, declara preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas în urmă cu un an.

Guatemala a fost cea de-a doua ţară care şi-a transferat reprezentanţa diplomatică la Ierusalim, la două zile după Statele Unite.  Paraguay a făcut la fel dar, îşi retransferă ambasada la Tel Aviv patru luni mai târziu, imediat după ce şi-a schimbat preşedintele.

Si alte ţări au anunţat că doresc să îşi mute ambasadele proprii dar nu şi-au mai concretizat proiectul astfel că un an mai târziu, în continuare, doar două ţări au efectuat acest schimb – Statele Unite şi Guatemala.

În ultimul an violenţele din Gaza s-au intensificat iar aproape 300 de palestinieni şi 6 israelieni şi-au pierdut viaţa. La finele lui august 2018, administraţia americană anunţa că nu va mai finanţa Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţi palestinieni, la o săptămână după ce a anulat un ajutor de 200 de milioane de dolari destinaţi palestinienilor.

Iar în septembrie 2018, Statele Unite anunţau închiderea unei reprezentanţe palestiniene la Washington, acuzând liderii palestinieni că refuză să poarte discuţii cu administraţia Donald Trump pentru deschiderea de negocieri de pace cu Israel. Misiunea juca rolul unei ambasade a Autorităţii Palestiniene în Statele Unite.

În 2019, pe 10 aprilie, liderul de la Casa Albă afirma că victoria «amicului» său, Benjamin Netanyahu în legislativele israeliene creşte şansele de a se ajunge la un acord de pace în Orientul Apropiat. Iar pe 23 aprilie, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, însărcinat de doi ani să ajungă la un acord între israelieni şi palestinieni, declară că un plan de pace va fi dezvălăluit după încheierea postului musulman, Ramadan, la începutul lui iunie.

Pänă atunci, Benjamin Netanyahu are timp să formeze guvernul israelian, poate ceva mai de dreapta decât era cazul până acum, comentează France Presse.

Pe 2 mai, Jared Kushner afirmă că planul nu ar trebui să facă referire la două state, ceea ce a cerut diplomaţia mondială în ultimii ani dar că va consacra Ierusalimul drept capitală a Israelului. Administraţia americană susţine că planul va rupe orice clişee istorice.

Pentru palestinieni, relaţiile cu Statele Unite se află în cea mai proastă perioadă din istoria lor, după cum declară Ahmed Majdalani, consilier al preşedintelui Mahmoud Abbas. Din decembrie 2017, administraţia palestiniană a suspendat contactele oficiale cu guvernul american şi a respins planul lui Jared Kushner, de a încheia un acord diplomatic dorit de preşedintele american.  

«Deciziile americane referitoare la Ierusalim au produs efectele scontate, în termeni de politică internă», consideră Hugh Lovatt, analist în Consiliul European pentru Relaţii Externe. Dar, «au avut un impact negativ în ceea ce priveşte viitorul plan de pace: este mai dificil pentru ţările din Golf să îl susţină deoarece Ierusalimul de Est reprezintă pentru ele o linie roşie»,  adaugă specialistul.