Franţa în aşteptarea unui plan prezidenţial destinat să aducă "pacea socială"

fr-sot-rfi-4264-20171129-pv.png

Emmanuel Macron în cursul unei precedente intervenţii televizate
Emmanuel Macron în cursul unei precedente intervenţii televizate
Image source: 
France 24

Preşedintele Emmanuel Macron urmează să anunţe joi la ora 18 măsurile preconizate de executiv pentru ieşirea din criza socială declanşată de vestele galbene. In faţa a cîtorva sute de jurnalişti reuniţi la Palatul Elysée, şeful statului va încerca să se reconcilieze de fapt cu francezii nemulţumiţi, şi care aşteaptă de la el "schimbări" profunde în ce priveşte funcţionarea democraţiei şi ameliorarea condiţiilor de viaţă.

Aceste măsuri urmau să fie anunţate în seara zilei de luni 15 aprilie, la ora 20. Principalele canale de televiziune dispuneau deja de o înregistrare făcută la Palatul Elysée, diverşi experţi comentau deja intervenţia prezidenţială cînd a început să ardă acoperişul de la Notre-Dame. Intr-un context de stupefacţie şi de traumă naţională, preşedintele a cerut atunci, cu cîteva zeci de minute înainte de ora 20, să nu mai fie difuzată alocuţiunea.

Între timp, deşi drama suscitată de incendiu a focalizat în mare parte atenţia mediatică, presa s-a ocupat şi de principalele măsuri pe care urma să le anunţe Emmanuel Macron. Printre altele s-a discutat cu oarecare vehemenţă despre intenţia sa de a le cere francezilor să muncească mai mult. Vom vedea dacă acest punct din planul său iniţial a fost menţinut.

Observatorii cred că preşedintele a avut timp, de pe 15 aprilie pînă acum, să reflecteze mai mult la ceea ce vrea să propună, şi să argumenteze mai bine ceea ce le va anunţa francezilor. El a modificat şi modul de intervenţie. A renunţat la alocuţiunea pre-înregistrată şi a optat pentru o apariţie în direct şi pentru o “confruntare” cu presa.

Preşedintele Emmanuel Macron va anunţa măsurile respective înconjurat de membrii guvernului şi în compania primului ministru Edouard Philippe, o manieră de a demonstra că executivul lucrează în echipă. Preşedintele îşi va prezenta planul de ieşire din criză timp de aproximativ 20 de minute, ne informează Agenţia France Presse, urmînd ca apoi să răspundă întrebărilor puse de jurnaliştii francezi şi străini. Tot France Presse arată că printre măsuri figurează scăderea impozitelor, ameliorarea situaţiei pensionarilor, promisiunea ca să nu mai fie închise în Franţa şcoli şi spitale, cel puţin pînă la sfîrşitul actualului mandat prezidenţial.

Mai sunt aşteptate măsuri privind tranziţia ecologică şi formarea elitelor de stat în Franţa. S-a vorbit mult, în ultimele zece zile, despre o eventuală închidere a Scolii naţionale de administraţie (ENA). Absolvenţii acestei instituţii sunt consideraţi uneori ca fiind rupţi de realitate… De notat că mai mulţi preşedinţi francezi au fost formaţi de această instituţie (Valéry Giscard d’Estaing, Jacques Chirac, François Hollande şi chiar Emmanuel Macron). Numeroşi patroni şi şefi de mari grupuri franceze au trecut şi ei prin faimoasa Ecole Nationale d’Administration. Iar potrivit unui sondaj, 63 la sută dintre francezi ar fi favorabili desfiinţării acestei şcoli devenită "simbolul unei oligarhii atotputernice", după cum afirmă un cercetător.

Va reuşi să convingă Emmanuel Macron că legăturile sale cu Franţa sunt cu adevărat profunde? Într-un editorial din revista Le Point, Franz Olivier Giesbert regretă faptul că unii francezi (minoritari, trebuie spus acest lucru) nu-şi pot reprima un veritabil sentiment de ură faţă de Emmanuel Macron. Ceea ce nu e de mirare, spune editorialistul de la Le Point, aşa suntem noi, francezii, cînd vedem că un om tînăr, care este şi foarte inteligent, şi în plus bărbat frumos, are şi succes, nu ne putem abţine să nu-l urîm. Noi preferăm, mai explică în mod retoric şi cu umor Franz-Olivier Giesbert, preşedinţii care au suferit mult şi au aşteptat mult înainte de a ajunge la putere…