Salonul de carte de la Paris: ce pierdem dacă nu citim romane

logo_salon_livre_2019_ok_0.jpg

Image source: 
Livre Paris

În Franţa a fost inaugurată joi 14 martie a 39-a ediţie a Salonului Internaţional al Cărţii de la Paris, sau "Paris Livre" cum se numeşte acum manifestarea. Primul ministru francez Edouard Philippe şi ministrul francez al culturii, Franck Riester, s-au aflat printre editori şi scriitori. Timp de patru zile salonul este deschis publicului şi are programate numeroase dezbateri şi lansări de carte, anul acesta invitatul de onoare fiind literatura europeană. România este prezentă cu numeroşi scriitori într-un context special cînd asigură preşedinţia Uniunii Europene.

Pentru prima dată de la crearea acestui salon de carte, organizatorii pun accentul nu pe o ţară ci pe un continent, cel european. În acest moment cînd Europa este divizată în privinţa multor subiecte importante care ţin de viitorul ei scriitorii sunt poate invitaţi să insufle puţin optimism în suflete.

Personal consider că nu putem înţelege lumea în care trăim dacă ne uităm numai la televizor sau citim doar ziarele, dacă îi ascultăm numai pe oamenii politici şi pe editorialişti. Vocea scriitorului răsună întotdeauna altfel, cum diferite sunt şi uneltele folosite de el pentru a capta contradicţiile omului şi ale societăţii. Putem citi sute de tratate despre dramele trăite de Europa în secolul al XX-lea. Nimic nu va putea însă înlocui o privire aruncată cu sufletul, cum este cartea lui Stefan Zweig "Lumea de ieri. Amintirile unui european". Poate că din presă putem înţelege multe lucruri despre perioada post-comunistă într-o ţară ca Ucraina, dar fără a citi romanul "Moartea pinguinului" de Andrei Kurkov nu vom ajunge la adevărata pînză freatică a istoriei contemporane la acest mare vecin al României. Despre pericolul islamului radical în Europa se scriu articole în fiecare zi, dar un roman precum "Supunere" de Michel Houellebecq merge infinit mai departe cu analiza.

Mă opresc aici cu recomandările dar trag o concluzie, mai ales pentru tinerii care ascultă postul nostru de radio: dacă vreţi să înţelegeţi omul şi lumea citiţi romane. Romanul este şi regele genurilor literare, aproape toate marile edituri trăiesc din romane scrise în limbile autohtone şi traduse din alte limbi. Romancierii sunt şi cei mai "asediaţi" invitaţi la salonul de carte de la Paris, iar anul acesta şi-au anunţat prezenţa nume celebre precum italianul Erri de Luca, spaniolul Javier Cercas, turcul Orhan Pamuk, algerianul Kamel Daoud… Franţa are şi ea vedetele sale, de exemplu Michel Bussi, autor care a vîndut pînă acum opt milioane de cărţi.

Atenţie, însă, faptul că un autor este vîndut în milioane de exemplare nu înseamnă şi o garanţie de valoare. Lumea editorială înseamnă nu doar roman social sau carte de artă ci şi industrie de divertisment. Guillaume Musso este considerat al doilea mare scriitor de succes în Franţa, dar personal, cînd am timp, prefer nume precum Le Clézio, Michel Tournier sau Laurent Gaudé.

Literatura este însă şi o problemă de gust, de stare de moment, aşa că un salon al cărţii înseamnă şi o operaţiune de descoperire. Anul acesta literatura slovacă este oarecum privilegiată pentru că oraşul avînd statut de invitat de onoare este Bratislava, capitala Slovaciei. Să reţinem deci măcar un nume, Pavel Vilikovsky, recomandat de cotidianul Le Figaro cu un titlu tradus în franceză, romanul “Un cîine pe drum”.

În peisajul editorial francez România nu stă rău, în sensul că se traduce mult din româneşte, cu ajutorul indispensabil al Institutului Cultural Român. Multe edituri importante (Gallimard, Seuil, Albin Michel) au cel puţin un autor român sau chiar mai mulţi în panoplia lor. În mod paradoxal, însă, editurile mici par să scoată de sub tipar cele mai multe traduceri din româneşte. Este cazul cu Editura Non Lieu unde a apărut recent romanul "Fem" de Magda Cîrneci.  La standul României vor fi prezenţi mulţi scriitori, eseişti şi critici din România: Magda Cîrneci, Gabriela Adameşteanu, Adriana Babeţi, Ioana Pârvulescu, Robert Serban, Ion Pop, Bazil Popovici, Stelian Tănase, Liviu Antonesei, Bogdan Ghiu…

Prima dezbatere, vineri 15 martie, la ora zece dimineaţa, la standul românesc se intitulează "Traducerea este limba Europei" – afirmaţia, emblematică pentru întregul spaţiu european, îi aparţine scriitorului italian Umberto Eco. Se cuvine deci să le aducem un omagiu călduros traducătorilor care fac posibilă circulaţia valorilor în această “limbă a Europei”.     

187

Facebook comments