Le Point-„Procurorul european: România în centrul unei lovituri politice”

20190304_154504.jpg

Presa francezà comenteazà pe larg desemnarea viitorului procuror european, post pentru care Laura Codruta Kövesi este favorità
Presa francezà comenteazà pe larg desemnarea viitorului procuror european, post pentru care Laura Codruta Kövesi este favorità
Image source: 
Vasile Damian

Presa franceză continuă să comenteze alegerea viitorului procuror european. In timp ce Le Monde îşi consacra editorialul din week-end acestui dosar, revista Le Point revine luni cu un lung articol despre „lovitura politică pe care ar reprezenta-o numirea Laurei Codruţa Kövesi” în postul de procuror european.

Analiza din Le Point pleacă de la constatarea că alegerea viitorului procuror european s-a politizat săptămâna trecută. După ce francezul Jean-François Bohnert a ieşit clar în frunte după votul Consiliului Uniunii europene, Parlamentul european a ales, prin intermediul a două comisii, să privilegieze candidatura româncei Laura Codruţa Kövesi. Germanii din PPE – Partidul popular european, conservator – reuniţi în jurul preşedintelui lor, Manfred Weber, au pus mâna pe dosar pentru a da o lecţie guvernului socialist de la Bucureşti” scrie Le Point.

Revistă care reaminteşte că fosta şefă a DNA este „ţinta regimului de la Bucureşti care nu a suportat faptul că magistrata a putut să dezvăluie mii de afaceri de corupţie, ameninţându-l chiar şi pe Liviu Dragnea, omul-forte al PSD-ului. Demisă din funcţie, Laura Kövesi a devenit astfel emblema unei lupte care o depăşeşte. Guvernul român a făcut totul pentru a bloca numirea ei la Consilul european. In Parlament însă, creştin-democraţii din PPE conduc jocul. PPE s-a împotmolit în afacerea Orban. Prin Kövesi, popularii europeni plătesc astfel poliţele guvernării socialiste de la Bucureşti” analizează un apropiat al dosarului citat de Le Point.

Publicaţia franceză reaminteşte apoi pe scurt voturile de săptămâna trecută din cele două comisii. „In cea de control bugetar (CONT), Kövesi a ieşit în frunte cu un vot în faţa candidatului francez. Apoi, în comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), candidata româncă şi-a confirmat poziţia de lider obţinând 26 de voturi faţă de doar 22 pentru Bohnert. Germanii şi spaniolii din PPE au votat pentru româncă. Manfred Weber le-a permis chiar românilor din PPE să-i înlocuiască pe italieni în timp ce francezii din PPE au făcut ce au putut ca să-l susţină pe candidatul Parisului. Meciul va continua deci între Consiliu, care l-a desemnat pe Bonhert şi Parlament care a ales-o pe Kövesi. Ori, nimic nu e prevăzut în procedură pentru a-i departaja. Pentru moment, Consiliul şi-a numit delegaţia de trei ambasadori: un finlandez, un portughez şi un croat. Parlamentul îşi va organiza şi el delegaţia din care însă nu vor lipsi probabil preşedinţii celor două comisii, CONT şi LIBE, germana Ingeborg Grässle, resepectiv britanicul Claude Moraes. La final, una dintre cele două instituţii va trebui să cedeze” conchide Le Point.

Le Monde: numirea lui Kövesi, un simbol puternic al ataşamentului UE la statul de drept

Le Monde estima în editorialul său din week-end că „desemnarea Laurei Codruţa Kövesi în postul de procuror european ar fi un simbol puternic. Cert, principalul ei adversar, francezul Jean-François Bohnert, are experienţă şi un angajament european de netăgăduit. Francezul este poliglot în timp ce românca vorbeşte doar o engleză ezitantă. Bohnert este familiar cu instituţiile europene în timp ce concurenta lui cunoaşte mai ales sistemul judiciar românesc. Francezul este prudent şi măsurat când Kövesi poate uneori să facă comentarii excesive. In fine, el este sprijinit puternic de diplomaţia franceză în timp ce ea este ţinta unei campanii de denigrare eficace din partea propriului ei guvern” notează Le Monde.

Ziar care este însă de părere că „în contextul în care se observă o derivă preocupantă în mai multe state din Europa centrală, viitorul procuror european va avea ca sarcină principală să supravegheze condiţiile în care sunt folosite fondurile europene de care beneficiază tocmai aceste ţări. Valoarea politică a acestui post judiciar este deci foarte importantă. Un procuror venit dintr-o fostă ţară comunistă, sprijinit de o echipă de jurişti competenţi, ireproşabili şi recrutaţi în cele 22 de state care au aderat la această iniţiativă, ar fi un simbol puternic al ataşamentului UE la statul de drept conchide editorialistul de la Le Monde.

Le Point - „Procurorul european: România în centrul unei lovituri politice”