Vestele galbene: poate că momentul de paroxism protestatar a trecut

2019-01-18t175959z_80478966_rc165c75c790_rtrmadp_3_france-protests-debate-macron_0_0.jpg

Emmanuel Macron în cursul unei dezbateri cu primari francezi
Emmanuel Macron în cursul unei dezbateri cu primari francezi
Image source: 
Ludovic Marin/Pool via REUTERS

În Franţa, chiar dacă "vestele galbene" rămîn mobilizate, există semne că mecanismul democrat reprezentativ a reînceput să funcţioneze "normal", prin dialog şi dezbateri. De la lansarea "marii dezbateri naţionale" legată de criza vestelor galbene, cota de popularitate a preşedintelui Emmanuel Macron este în creştere. El a reafirmat în cadrul unui consiliu de miniştri că în nici un caz nu va mări impozitele, nici măcar sub forma unei taxe ecologice.

"Manifestaţiile continuă provocînd mult zgomot şi multe confuzii, dar se simte în aer că revoluţia a luat sfîrşit." Am citat dintr-un articol publicat în Le Figaro de istoricul Ran Halévi. El ne asigură deci că momentul de tensiune maximă a fost depăşit, ceea ce nu înseamnă că mari probleme nu rămîn nerezolvate.

In acest context un număr destul de mare de deputaţi, 78, au semnat un apel comun cerînd redeschiderea dezbaterii pe marginea aşa numitei "taxe pe poluare". Ei consideră că ideea este bună şi justă. Populaţia ar fi capabilă să o accepte pînă la urmă, mai spun semnatarii apelului, dacă i se dă asigurări că beneficiul va fi reinvestit sută la sută în tranziţia energetică şi în ajutorarea persoanelor şi intreprinderilor penalizate de ea. De notat că acest tip de impozit ecologic funcţionează în Elveţia, în Statele Unite (mai precis în California), în Canada, în Indonezia şi în Chile.

Emmanuel Macron exclude însă o revenire la această taxă şi deci la mărirea preţului la carburanţi, chiar dacă în alte ţări măsura a fost un succes. Executivul mizează deci pe calmarea spiritelor şi mai ales pe faptul că opinia publică este tot mai dezgustată de repetarea violenţelor. In paralel, Ministerul muncii anunţă cifre care nu sunt de natură să stimuleze entuziasmul pentru mişcarea vestelor galbene. De la izbucnirea mişcării, cu trei luni şi jumătate în urmă, aproape 5000 de intreprinderi au avut de suferit şi peste 72 500 de salariaţi au intrat în şomaj parţial. Ceea ce înseamnă pentru stat cheltuieli de 38 de milioane de euro. Economia franceză are de suferit deci serios de pe urma acestei mişcări care se află şi ea într-un moment de reflecţie strategică.

Alte cifre care au provocat stupoare în ultimele zile sunt legate de creşterea actelor anti-semite în Franţa pe anul trecut. Mişcarea vestelor galbene nu este una anti-semită, explică istoricul şi sociologul Pierre Birnbaum. Dar, adaugă el, prin "contestarea radicală a puterii şi a legitimităţii instituţiilor" vestele galbene alimentează "ura împotriva evreilor".

In contextul acestei mişcări s-a produs într-adevăr un fenomen neliniştitor: o declanşare de ură. Ură împotriva preşedintelui, ură împotriva aleşilor republicii, ură împotriva celor bogaţi, chiar împotriva civilizaţiei urbane din care “vestele galbene” se simt excluse pentru că ele trăiesc la periferiile oraşelor precum şi în zonele rurale devenite un fel de mari dormitoare pentru salariaţi. Cînd statul este considerat ca fiind în mîinile unei elite, ale unei oligarhii, anti-semitismul nu este departe întrucît imediat apare simplificarea maximă şi clişeul: evreii sunt bogaţi şi ţin de sfera elitelor.

Aceste prejudecăţi sunt destul de vechi în Franţa, mai scrie Pierre Birnbaum, iar contextul actual favorizează revenirea lor în spiritele unora.

 

 

443

Facebook comments