Egiptul revine în jocul geopolitic african şi preia preşedinţia Uniunii africane

2019-02-11t191052z_818507804_rc1743586ae0_rtrmadp_3_africanunion-summit_0.jpg

Noul preşedinte anual al Uniunii africane, şefului de stat egiptean Abdel Fattah al-Sissi.
Noul preşedinte anual al Uniunii africane, şefului de stat egiptean Abdel Fattah al-Sissi.
Image source: 
REUTERS/Tiksa Negeri

La Addis Abeba, capitala Etiopiei, a avut loc un summit al Uniunii Africane care şi-a desemnat noul preşedinte anual în persoana şefului de stat egiptean, Abdel Fattah al-Sissi. Egiptul va profita de ocazie pentru a-şi consolida influenţa pe continentul african şi pentru a-şi ameliora imaginea.

Egiptul a traversat o perioadă de turbulenţe în acest deceniu, ceea ce i-a afectat poziţia şi autoritatea în context regional arab şi african. După revoltele care au dus la debarcarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak au urmat, să ne amintim, alegeri libere şi victoria islamistului Mohamed Morsi. Primul preşedinte ales în mod democratic în Egipt a fost însă destituit de armată, motiv pentru care în 2013 Uniunea Africană a exclus pentru o vreme Egiptul din rîndurile ei. Abdel Fattah al-Sissi, care conduce Egiptul cu o mînă de fier, este în căutare de respectabilitate şi anunţă într-un fel revenirea ţării sale în geopolitica africană. El îşi propune să-şi axeze acţiunile pe securitate, pe menţinerea păcii, pe reconstrucţia zonelor devastate de conflicte armate şi de diverse crize, precum şi pe problema migraţiilor.

Uniunea Africană, din care fac parte 44 de state, şi-a propus de altfel anul acesta ca temă prioritară “refugiaţii, repatriaţii şi persoanele deplasate”. Preşedintele egiptean a anunţat organizarea la Assuan, în cursul acestui an, a unui “forum pentru pace şi dezvoltare”. La Khartoum, în Sudan, urmează să fie creat un centru operaţional continental avînd ca misiune combaterea migraţiilor ilegale, cu un accent pe dezmembrarea reţelelor care fac trafic de oameni.

Uniunea Africană doreşte să se implice şi în dosarul libian. O conferinţă pe această temă este convocată în iulie anul acesta, cu speranţa că ea ar putea crea condiţii favorabile pentru organizarea de alegeri prezidenţiale şi legislative în Libia, în luna octombrie. Reamintesc că de la căderea lui Muammar Ghaddafi, în 2011, în Libia domneşte haosul, ţara fiind fragmentată din cauza clanurilor rivale. Un guvern de uniune naţională este bazat în capitală, Tripoli, sprijinit de ONU, dar un guvern paralel a fost creat de mareşalul Haftar în nord-estul ţării, el fiind şeful unei autoproclamate Armate naţionale libiene.

Ecuaţia libiană este complicată însă şi din cauza diviziunilor internaţionale. Recent, Italia a reproşat Franţei că lansează iniţiative unilaterale în Libia. Turcia reacţionează şi ea iritată ori de cîte ori se simte exclusă din reuniunile dedicate crizei libiene.

Precedentul preşedinte al Uniunii africane a fost şeful statului rwuandez, Paul Kagame. Iar anul viitor preşedinţia anuală a organizaţiei va fi asigurată de Africa de sud. Există o dorinţă în sînul acestei structuri de a încerca o rezolvare a problemelor Africii prin iniţiative şi eforturi africane. Ceea ce nu înseamnă că Africa nu rămîne un teren de competiţie pentru puteri exterioare: Statele Unite, Canada, China, India, Rusia, Marea Britanie, Uniunea Europeană…

 

 

256

Facebook comments