Franţa: Emmanuel Macron lansează «fără tabu» marea dezbatere în faţa a 600 de primari revendicativi

presedintele_emmanuel_macron_a_deschis_marea_dezbatere_nationala_in_normandie_avand_un_dialog_cu_600_de_alesi_locali.jpg

Presedintele Emmanuel Macron a deschis marea dezbatere nationala în Normandie având un dialog cu 600 de alesi locali.
Presedintele Emmanuel Macron a deschis marea dezbatere nationala în Normandie având un dialog cu 600 de alesi locali.
Image source: 
AFP

Creşterea puterii de cumpărare şi scăderea fiscalităţii sunt subiectele dorite de francezi a fi discutate cu prioritate în cadrul marii dezbateri deschise marţi în Franţa. Dezbaterea a venit ca răspuns la criza declanşată de Vestele galbene. Puţini francezi intenţionează să participe la dezbatere. Emmanuel Macron este cel care deschis dezbaterea, în faţa a 600 de aleşi locali care au venit pregătiţi cu diverse cereri către preşedinte.

Preşedintele a fost aşteptat de aproximativ o sută de «veste galbene», protestatarii au reuşit să evite barajele de securitate instalate cu câteva ore înainte ca Emmanuel Macron să ajungă în localitate.

Protestatarii au declarat că nu au venit să spargă nimic ci doar pentru a-i arăta preşedintelui că nu vor renunţa la revenicările lor. Unii au venit chiar şi din Paris în această localitate în care trăiesc 3.700 de locuitori, este situată în Normandie şi în care Emmanuel Macron a deschis marea dezbatere, printr-un discurs pronunţat în faţa a 600 de aleşi locali.

Unele magazine din localitate au fost închise de teama izbucnirii unor violenţe. Alţi aproximativ 150 de protestatari din cadrul mişcării Vestele galbene au fost blocaţi la aproximativ 1,5 km de gimnaziul în care Emmanuel Macron a lansat marea dezbatere naţională.

Între timp, un sondaj realizat de un institut privat, la puţin timp după publicarea scrisorii pe care preşedintele a adresat-o francezilor, arată că doar 40% dintre persoanele intervievate au intenţia de a participa la dezbatere dar doar 13% sunt certe că se vor implica, aproximativ jumătate (49%) vor ca una din cele trei mari teme ce vor fi abordate în această dezbatere să fie despre creşterea puterii de cumpărare iar 46% doresc o discuţie despre impozite şi taxe. Doar 29% doresc să fie analizate inegalitatea şi injustiţia socială.

Sub acest procent şi deci un interes foarte mic este arătat pentru domenii precum cheltuieli publice, pensii, locuri de muncă, imigraţie, mediu.

Mai bine de jumătate (53%) vor să vorbească despre modul în care pot fi eliminate avantajele de care beneficiază aleşii iar într-o proporţie de peste 41 de procente, despre diminuarea numărului de deputaţi şi senatori şi despre scăderea TVA pentru produsele de primă necesitate.

Inflaţia, creşterea salariului minim şi o taxare a multinaţionalelor din sectoare tehnologice ori cheie prezente în Franţa (Airbnb, Alibaba, Amazon, Apple, Facebook, Google, LinkedIn, Microsoft, Netflix, Twitter, Uber, Yahoo) sunt alte subiecte de discuţie de care francezii sunt interesaţi.

67% dintre cei chestionaţi doresc o reformă instituţională la finele acestei dezbateri. O mie de persoane au răspuns la chestionar.

Mai bine de jumătate dintre cei o mie de participanţi la sondaj (54%) estimează că mobilizarea Vestelor galbene ar trebui să continue în timpul celor două luni de dezbatere iar 45% cred că manifestaţiile trebuie să înceteze.

Un procent important ( 66%) cred că dezbaterea nu va permite ieşirea din criză dar că totuşi (40%) executivul va ţine cont de concluziile exprimate.

Revenind la temele de discuţie – putere de cumpărare, inflaţie, marţi, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că inflaţia a accelerat anul trecut în Franţa şi a atins 1,8% comparativ cu 1% în 2017 şi de 0,2% în 2016.

În cazul energiei preţul a crescut cu aproape 10 procente după ce în 2017 crescuse cu 6,2% déjà în timp ce preţul mediu al produselor petroliere a crescut cu aproximativ 15% după o creştere de 10% cu un an în urmă.

In detaliu, preţul carburantului – cel de la care a plecat revolta Vestelor galbene, care a crescut odată ce a fost introdusă taxa pe carbon, s-a mărit de 13% iar cel la gaz cu 12%.

Preţurile la alimente au crescut cu aproape 2 procente.

517

Facebook comments