Franţa: Emmanuel Macron deschide marea dezbatere naţională

presedintele_emmanuel_macron_in_timpul_unei_conferinte_de_presa_la_elysee_17_decembrie_2018.jpg

Presedintele Emmanuel Macron în timpul unei conferinte de presa la Elysée, 17 decembrie 2018.
Presedintele Emmanuel Macron în timpul unei conferinte de presa la Elysée, 17 decembrie 2018.
Image source: 
REUTERS/Benoit Tessier/Pool

Marţi începe în Franţa marea dezbatere naţională, născută ca urmare a crizei vestelor galbene.Cu puţin timp înainte ca dezbaterea să fie deschisă, preşedintele Emmanuel Macron se adresează francezilor prin intermediul unei scrisori. Ïn ea se află 30 de întrebări ce ar trebui discutate în această dezbatere naţională despre care preşedintele atenţionează că nu este un referendum. Preşedintele va străbate în aceste două luni Franţa pentru a se întâlni şi discuta direct cu aleşii locali dar şi cu alegătorii.

La două luni de la începutul crizei declanşate de «Vestele galbene», preşedintele prezintă o scrisoare ce are drept scop încadrarea subiectelor ce se vor afla în centrul dezbaterii naţionale. Preşedintele cere francezilor să discute toate subiectele concrete ce ar putea să le amelioreze cotidianul. Niciun subiect nu este interzis, precizează şeful statului şi adresează chiar el 30 de întrebări din domenii diverse: impozite, migraţie, laicitate, democraţie participativă şi chiar ecologie.

La fel de multe subiecte sunt şi în centrul crizei iscate de «Vestele galbene». Dar, preşedintele aminteşte că a fost ales cu un proiect căruia doreşte să îi rămână fidel.

Confruntat cu cererile repetate de justiţie fiscală şi socială, preşedintele îi întreabă pe francezi cum poate să facă fiscalitatea eficace şi ce impozite ar trebui scăzute cu prioritate şi explică: «un mare număr de persoane plătesc un impozit pe venit, de multe ori unul greu, dar care reduce inegalităţile. Dar, cu el se achită serviciile publice».

Preşedintele susţine că nu va reveni la acele măsuri luate deja pentru a încuraja investiţiile deoarece numai ce au fost votate şi de abia ce încep să îşi arate roadele. Parlamentul le va evalua, de manieră transparentă.

Emmanuel Macron atenţionază însă că nu se vor putea scădea impozitele fără să fie reduse cheltuielile publice. Motiv pentru care întreabă francezii dacă ar trebui închise anumite servicii publice în cazul în care sunt prea scumpe comparativ cu utilitatea lor.

Candidatul Macron vorbea în timpul campaniei electorale de închiderea a 120.000 de posturi de funcţionari, în 5 ani. Între timp, "Vestele galbene" au tot cerut menţinerea anumitor servicii publice, de unde şi întrebarea adresată acum pe preşedinte: «ce servicii publice ar trebui menţinute? ».

Unul dintre subiectele abordate este migraţia – specialiştii se declară uimiţi că preşedintele a atins chiar şi aceast domeniu, nerevendicat până acum de vestele galbene.

Aici, preşedintele a lansat trei întrebări: «ce propuneţi pentru a răspunde acestei provocări ce va dura? Odată îndeplinite obligaţiile de azil, doriţi ca Parlamentul să fixeze obiective anuale? » şi «ce propuneţi pentru a ameliora integrarea? ».

Preşedintele încearcă să explice puţin şi vorbeşte despre dreptul de azil pentru cei care au fugit din calea războaielor ori a persecuţiilor de tot felul şi, face distincţia între persoanele care au o nevoie de protecţie şi cele care vin în Franţa în căutarea unui viitor mai bun, altfel spus – migranţii economici.

Analiştii francezi cred că preşedintele încearcă să afle, într-o manieră foarte clară, toleranţa francezilor în materie de migraţie. În timp ce de la începutul anilor 2.000, numărul migranţilor care au ajuns în Franţa a oscilat puţin iar după 2010 el a crescut, ideea de plafonare a migraţiei a fost constat dezbătută, indiferent de alternanţa politică.

Ea a fost subliniată de Nicolas Sarkozy, promotorul unei migraţii «selective» în mandatul său de preşedinte.

În iulie 2009,  o comisie constituţională în materie de migraţie, considera că  «o politică de contingente « limitate » ar fi fără utilitate reală în materie de migraţie a forţei de muncă, ineficace împotriva migraţiei iregulate iar pentru restul categoriilor de migraţie – incompatibilă cu principiile constituţionale şi angajamentele europene şi internaţionale".

Ideea a revenit în campania prezidenţială din 2017. Candidatul de dreapta, François Fillon, voia ca anual, Parlamentul să stabilească un plafon de « intrări » legale, în funcţie de tipurile de migraţie şi de originea geografică a migranţilor.

Iar acum, este preşedintele Emmanuel Macron reia ideea în condiţiile în care nimic nu s-a schimbat, aceleaşi obstacole există în continuare.

Scrisoarea nu prea interesează "Vestele galbene". Pe reţelele de socializare, membrii mişcării cred că preşedintele încearcă să mai câştige timp pentru a-şi continua reformele de fapt. Puţini cred că ar fi posibilă o schimbare de direcţie odată ce dezbaterea se va încheia, pe 15 martie.

Cât priveşte capitolul migraţie, Pierre Henry este directorul asociaţiei umanitare France Terre d’asile şi susţine că nu se aştepta ca preşedintele să deschidă acest subiect în mijlocul « isteriei » lansate de Vestele galbene

La fel priveşte chestiunea şi François Gemenne, specialist în fenomene migratoare. Acesta susţine că Franţa trebuie să dezbată probleme de migraţie dar nu acum este momentul.

Deputatul La République en marche, Aurélien Taché pare şi el foarte mirat că preşedintele aduce în discuţie tocmai acum această chestiune: « Într-o societate în care ne gândim la tot ceea ce presupune cetăţenia, este normal să evocăm acest subiect pentru a avea o politică migratoare clară. În schimb, este surprinzător că subiectul apare acum în condiţiile în care el nu derivă din criza Vestelor galbene.»

În 2017,  260.000 de străini, din afara spaţiului european, au obţinut un titlu de sejur  în Franţa, din care 40.000 l-au primit pe motive umanitare. 90.000 au primit dreptul de a locui în Franţa din motive de migraţie familială. Un responsabil din ministerul de Interne susţine că ar putea fi înăsprite condiţiile de reunire a familiei, pentru a limita numărul titlurilor de sejur eliberate.

Apoi, mai bine de 88.000 de permise de şedere au fost eliberate studenţilor în 2017, veniţi să studieze în Franţa  şi aproape 28.000 de titluri în cadrul migraţiei economice.

Aşadar, până pe 15 martie, în această dezbatere, şeful de la Palatul Elysée se angajează să asculte francezii dar atenţionează că dezbaterea nu înseamnă un referendum.

587

Facebook comments