Afacerea Khashoggi şi multiplele sale implicaţii geopolitice

2018-04-02t195739z_1757499521_rc1a40993ce0_rtrmadp_3_saudi-prince-israel_0.jpg

Mohamed Ben Salman şi preşedintele Donald Trump pe data de 20 martie la Washington
Mohamed Ben Salman şi preşedintele Donald Trump pe data de 20 martie la Washington
Sursa imaginii: 
Credit foto: REUTERS/Jonathan Ernst

Scandalul legat de asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi nu schimbă cu nimic viziunea geopolitică a preşedintelui american. Este ceea ce reiese dintr-o declaraţie făcută marţi 20 noiembrie de Casa Albă. Donald Trump confirmă că Statele Unite "doresc să rămînă într-un parteneriat de nezdruncinat" cu Arabia saudită. Poziţia liderului de la Casa Albă este însă departe de a suscita sprijin unanim, nici măcar în cadrul propriului său partid. Revenim la acest subiect precum şi la dimensiunea sa morală care riscă să fie sacrificată în numele pragmatismului.

"Nimic nu e sigur". Iată poate fraza cheie care trebuie reţinută din declaraţia lui Donald Trump. Din punctul său de vedere, nu este sigur că prinţul moştenitor al Arabiei saudite, care pînă acum şi-a asumat un rol de reformtor, ar fi fost la curent cu asasinarea jurnalistului. Preşedintele Donald Trump pune la îndoială şi versiunea propriilor sale servicii de informare înclinate să-l desemneze pe Mohamed Ben Salman drept principal instigator. "S-ar putea să nu ştim niciodată în ce circumstanţe a fost comisă crima", a mai spus liderul de la Casa Albă, care şi-a încheiat discursul cu fraza cu care a început, "America first".

In această logică s-ar putea într-adevăr ca peste ceva vreme să nu mai fie amintit de nimeni acest subiect "delicat". Statele Unite şi Israelul, care au desemnat Iranul ca principal adversar, au interesul de a rămîne într-un strîns parteneriat cu Arabia saudită. Contractele de armament, interesele petroliere, protecţia acordată Arabiei saudite de către America de multe decenii, cîntăresc infinit mai mult în balanţă decît viaţa unui jurnalist, chiar dacă acesta a fost ucis în condiţii oribile, după cum afirmă autorităţile de la Ankara.

In lumea musulmană sunită Turcia se poziţionează însă ca un rival al Arabiei saudite, şi înţelege că obţină tot avantajul posibil din acest scandal. De la comiterea crimei, în incinta consulatului saudit de la Istanbul, Turcia îşi concentreză tirul critic asupra Ryadului, cu accente de mare apărătoare a drepturilor omului. Coincidenţa face că exact în aceste zile Curtea europeană a drepturilor omului a condamnat Turcia pentru încălcarea drepturilor fundamentale în cazul unui fost deputat şi lider al formaţiunii pro-kurde Partidul democratic al popoarelor. Este vorba de Selahattin Demirtas, fost candidat şi la prezidenţialele din 2018 din Turcia, condamnat la 7 ani de închisoare pentru "propagandă teroristă". Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacţionat foarte virulent după condamnarea pronunţată de instanţa europeană şi a reafirmat că formaţiunea lui Selahattin Demirtas are legături cu separatiştii kurzi, Partidul muncitorilor din Kurdistan.

Asasinarea lui Jamal Khashoggi este deci instrumentalizată politic în acest moment din multiple direcţii. Unii lideri occidentali încearcă totuşi să nu uite dimensiunea morală a scandalului. Nu este în interesul Americii ca să-şi piardă "vocea morală pe scena internaţională", declară, de exemplu, senatorul republican al Carolinei de sud, Lindsey Graham, citat de cotidianul Le Monde. El consideră chiar că în sînul Congresului american există multe voci dispuse să se pronunţe pentru adoptarea unor sancţiuni severe la adresa Arabiei Saudite şi a familei regale.

Cotidianul Le Figaro arată că familia regală saudită încearcă prin toate mijloacele să găsească un compromis pentru a închide acest capitol. Un scenariu posibil ar fi ca prinţul Mohamed Ben Salman să se concentreze în perioada următoare doar pe afacerile interne (societate şi economie), urmînd ca fratele său Khaled, fost ambasador în Statele Unite, să preia politica externă.

Regele Salman pare să privilegieze această strategie, arată le Figaro citînd surse diplomatice.

In acest context Franţa a rămas prudentă şi în aşteptare, susţine tot Le Figaro. Statele Unite şi Germania au adoptat sancţiuni împotriva persoanelor din echipa sosită de la Ryad pe 2 octombrie ca să-l lichideze pe Jamal Khashoggi. O decizie franceză va fi luată însă curînd, a declarat şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian. De reţinut, tot legat probabil de această complicată afacere cu multiple ramificaţii, vizita la Paris a lui Mohamed bin Zayed al-Nahyan, regentul Emiratelor Arabe Unite. In vîrstă de 57 de ani, iniţiator al multor reforme realizate în ţara sa, Zayed al-Nahyan este şi mentorul lui Mohammed Ben Salman. Probabil că mentorul încearcă să salveze destinul politic al protejatului său.