Franţa vrea repatrierea copiiilor jihadiştilor francezi aflaţi în Siria

o_mama_si_copiii_ei_intr-o_tabara_cu_persoane_suspectate_ca_ar_apartine_gruparii_stat_islamic_15_februarie_2018_in_nordul_siriei.jpg

O mama si copiii ei într-o tabara cu persoane suspectate ca ar apartine gruparii Stat Islamic, 15 februarie 2018, în nordul Siriei.
O mama si copiii ei într-o tabara cu persoane suspectate ca ar apartine gruparii Stat Islamic, 15 februarie 2018, în nordul Siriei.
Image source: 
Delil Souleiman / AFP

Aproximativ 150 de copii au fost semnalaţi că se află în tabere situate în nordul ţării – în Kurdistanul sirian, o zonă nerecunoscută ca stat de către Franţa. Autorităţile franceze evaluează posibilitatea de a repatria o parte dintre ei, identificaţi şi localizaţi. Între ei se află copii mai mici de 5 ani iar ei nu vor fi acompaniaţi de vreun adult deoarece Franţa exclude orice repatriere a jihadiştilor. Astfel că procedura se anunţă foarte dificilă.

Extragerea acestor copii din zone de război se anunţă extrem de greoaie.

Publicaţia Le Monde citează surse apropiate de dosar care susţin că urmează repatrierea copiilor pentru care mamele şi-au dat deja acordul

Aproximativ 60 de femei dintre care 40 au un total de 150 de copii au fost localizate în taberele kurzilor din Siria. Crucea Roşie susţine că aceste persoane s-ar afla de mai bine de un an în aceste tabere în care nu sunt asigurate condiţiile minime de trai ori şcolarizarea copiiilor.

Pentru familiile din Irak, Franţa a considerat mereu că justiţia irakiană, deşi imperfectă, este suverană. Dar, pentru francezii din Siria, problema este una complexă.

Pentru ca aceşti copii să poată fi extraşi din tabere este esenţial ca mamele să accepte să se separe de ei şi să îşi dea acordul repatrierii.Franţa nu recunoaşte Kurdistanul sirian şi nici sistemul judiciar dar chiar şi aşa, doreşte ca aceste mame, jihadiste ori soţii de jihadişti, să fie judecate acolo, fără să revină în Franţa.

Chiar dacă este o procedură lungă şi complicată, ele trebuie să fie judecate acolo unde au comis crimele, susţine un responsabil francez citat de Le Monde.

Apoi, odată obţinut acordul pentru repatriere, marea dificultate pentru autorităţile franceze va fi de a extrage efectiv aceşti copilaşi. Crucea Roşie intervine în taberele din Siria, cu acceptul autorităţilor de la Damasc. Dar, ea nu poate servi ca intermediar deoarece Parisul a rupt relaţiile cu regimul sirian.  

Apoi tranzitarea copiilor prin Kurdistanul irakian se anunţă laborios din cauza proastelor relaţii dintre kurzii sirieni şi cei irakieni iar relaţiile cu autorităţile de la Bagdad sunt complicate. Rămâne pasajul pe la frontiera turcă dar nimeni nu poate garanta că Turcia se va implica să ajute.

Dacă totuşi se va reuşi aducerea lor în Franţa, un protocol există deja în linii mari stabilit. Odată ieşiţi din avion, copiii vor merge direct la un spital pentru a fi evaluaţi medical şi pentru a fi detectate eventualele traumatisme, fizice ori psihice, de război.

Apoi, vor fi integraţi într-un program social ce vizează plasarea lor în familii. Copiii mai mici de 3 ani vor fi plasaţi în creşe. Toţi aceşti copii ar urma să fie supravegheaţi pe termen lung prin intermediul unor celule prefectorale aflate în fiecare departament.

Toţi copiii vor beneficia de o îngrijire specifică dar fără a fi creat un regim excepţional, explică secretarul Comitetului Interministerial de prevenţie a radicalizării, Muriel Domenach.

Sursa citată de Le Monde susţine că «autorităţile franceze vor face tot posibilul pentru a convinge mamele din Siria că a-şi creşte copiii în aceste tabere este cel mai rău lucru possíbil, deoarece înseamnă să fie crescuţi de organizaţia Stat Islamic».

Mai bine de 70 de femei, cu sau fără copii au revenit în Franţa de la începutul conflictului din zona irako-siriană. Cele mai multe au revenit prin Turcia.

Ultimul caz mediatizat al unor copii repatriaţi fără mama lor este al unei tinere franceze în vârstă de 28 de ani, descoperită printre dărâmăturile din Mosul, Irak, în iulie 2017. Trei dintre copiii ei au fost repatriaţi la Paris, cu acordul său, în decembrie 2017. Ea a rămas în Irak cu ultimul născut, în vârstă de doar câteva luni. În iunie 2018, tânăra a fost condamnată de justiţia irakiană la 20 de ani de închisoare pentru apartenenţă la gruparea Stat Islamic.

Sophie Mazas este avocată şi încearcă să obţină expatrierea clientei sale, deţinută cu copiii săi într-o tabără kurdă:

«Familia pe care o apăr este bucuroasă să afle că îşi vor putea repatria copiii. Deoarece la ora actuală, situaţia în taberele din nordul Siriei, la Rojava, este dificilă pentru copii. Iarna vine iar condiţiile sunt precare în orice zonă de război. Dar chiar şi aşa, va trebui să separăm copii de mame iar pe acestea le abandonam, deliberat, într-o zona de război când de fapt am putea să le repatriem. Nu mai putem aştepta. Kurzii sunt într-o situaţie complexă deoarece statul lor nu este recunoscut iar turcii au ambiţii mari cu acestă zonă. Ïntre timp femeile sunt în pericol şi trebuie să le repatriem cât mai repede ».

Potrivit cifrelor ministerului de Interne publicate la finele lui februarie, aproximativ 680 de adulţi şi mai bine de 500 de copii francezi se găsesc în Siria ori Irak. Statistica Ministerului de Justiţie arată că până în septembrie, că 261 de francezi s-au întors din aceste zone, cea mai mare parte sunt bărbaţi.  Aproape 200 sunt anchetaţi penal iar restul sunt minori- au sub 10 ani.