Armenia, o ţară francofonă? (Reportaj FOTO)

img_20181010_134808.jpg

Arhitectii Centrului de conferinte în care se deruleazà cel de-al 17-lea sommet al Francofoniei au fost premiati pe vremea URSS
Arhitectii Centrului de conferinte în care se deruleazà cel de-al 17-lea sommet al Francofoniei au fost premiati pe vremea URSS
Image source: 
Vasile Damian

Erevan, capitala Armeniei, găzduieşte joi şi vineri al 17-lea sommet al Francofoniei. E vorba de cea mai importantă reuniune internaţională găzduită vreodată de această mică ţară din Caucaz. Discursul inaugural a fost ţinut de premierul Nikol Paşinian în limba franceză. Cum este atmosfera în capitală? Francofonia se afişează peste tot sau lumea e mai degrabă indiferentă faţă de eveniment? Și câţi armeni sunt cu adevărat francofoni?

Armenia, ţara gazdă de circa 3 milioane de locuitori, este cert francofilă dar mai puţin francofonă. Pe scurt, nu foarte multă lume vorbeşte franceza aici, nici măcar voluntarii care-i ajută pe jurnalişti, selecţionaţi de Organizaţia internaţională a francofoniei. Mulţi preferă să vorbească în engleză cu presa. Potrivit ultimelor date, mai puţin de un armean din zece are noţiuni de limbă franceză. Pe stradă auzi armeneasca, rusa, cu unii trecători sau taximetrişti te poţi înţelege – greu – în engleză dar foarte puţini înţeleg franceza.

Intrarea în "Village de la Francophonie" (Foto: Vasile Damian)

Alianţa franceză încearcă să se impună, să promoveze limba şi cultura franceză, universitarii la fel, dar misiunea este grea în această ţară care a aderat la OIF de abia acum un deceniu, în 2008. Comunitatea franceză de la faţa locului numără câteva sute de persoane. În schimb, o jumătate de milion de francezi are origini armene, precum recent răposatul Charles Aznavour.

"Village de la Francophonie" de la Erevan, din care lipseste însà standul românesc (Foto: Vasile Damian)

Trebuie reamintit aici că nu toate ţările din Francofonie – 84 de state sunt în OIF din care 54 membre de drept, 4 asociate şi 26 de observatori – sunt neapărat şi francofone. E suficient să te angajezi că vei promova francofonia şi diversitatea lingvistică şi că împărtăşeşti valorile ei, ca să  postulezi la un loc în OIF.

Muzicieni rwandezi pe scena "Village de la Francophonie" (Foto: Vasile Damian)

În capitală, la Erevan, sunt mai peste tot afişe care amintesc prezenţa sommet-ului, se văd poze cu tineri francofoni de pe toate meridianele, radioul RFI, redacţia în limba franceză, îşi promovează tot pe afişele din oraş o serie de emisiuni noi. Există şi un « Village de francophonie », un « sat » în care sunt prezente pe lângă gazde şi o serie de standuri şi cabane cu reprezentanţi din alte ţări sau instituţii care sprijină francofonia, «sat» din care lipseşte însă – am spune, ca de obicei – România. Scopul acestui «Village de la francophonie» este de a promova diversitatea culturală, una dintre principalele bogăţii ale francofoniei. Obiecte tradiţionale, de artizanat, proiecte culturale sau turistice, specialităţi culinare – «satul» francofoniei are toate atuurile pentru atrage zi de zi mii de curioşi, francofoni, francofili sau nu.

Standul coniacurilor Ararat la "Village de la Francophonie" (Foto: Vasile Damian)

Centrul de conferinţe, locul în care are loc sommet-ul, este în fapt un mare complex sportiv şi de concerte inaugurat în 1983. Cu toate că echipa de arhitecţi care l-a proiectat, a fost premiată pe vremea Uniunii sovietice, clădirea nu are nimic atrăgător şi în plus are dezavantajul de a se afla departe de centru, lucru care face ca deplasarea acolo să se transforme într-o adevărată aventură, în particular pentru jurnalişti.

Fotografia lui Charles Aznavour în piata din Erevan care poartă numele cântăretului franco-armean (Foto: Vasile Damian)

În fine, în apărarea armenilor, să spunem că ţara trece de câteva luni printr-o nouă criză politică. E deci normal ca populaţia locală să se intereseze mai mult de problemele interne decât de reuniunea celor care împărtăşesc limba şi cultura franceză….

176

Facebook comments