Nobel pentru Fizică 2018 atribuit pentru descoperiri în domeniul opticii şi a laserului

americanul_arthur_ashkin_francezul_gerard_mourou_si_canadianca_donna_strickland_sunt_recompensati_cu_premiul_nobel_pentru_fizica_pentru_2018.jpeg

Americanul Arthur Ashkin, francezul Gérard Mourou si canadianca Donna Strickland sunt recompensati cu Premiul Nobel pentru Fizica pentru 2018
Americanul Arthur Ashkin, francezul Gérard Mourou si canadianca Donna Strickland sunt recompensati cu Premiul Nobel pentru Fizica pentru 2018

Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit în acest an unui american, unui francez şi unei canadience pentru descoperiri în domeniul opticii şi a laserelor.

Prestigiosul premiu revine americanului Arthur Ashkin, francezului Gérard Mourou şi canadiencei Donna Strickland.

Americanul Arthur Ashkin este recompensat pentru realizarea unor "agrafe optice ce pot fi aplícate unor sisteme biologice". Aceste agrafe servesc la izolarea obiectelor de mică dimensiune, precum este cazul moleculelor, cu ajutorul unui fascicol laser.

Francezul Gérard Mourou şi canadianca Donna Strickland sunt recompensaţi cu cealaltă jumătate a premiului Nobel pentru descoperirea unei metode de generare a unor impulsuri optice.

Donna Strickland este prima femeie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică din ultimii 55 de ani. Este a treia femeie, în întreaga istorie a premiului Nobel pentru Fizică, ce este recompensată cu această distincţie. Premiul Nobel pentru Fizică a mai fost obţinut de Maria Goeppert-Mayer în 1963 iar Marie Curie este prima laureată a acestui premiu, în 1903.

Un alt record al acestui premiu: Arthur Ashkin, în vârstă de 96 de ani, este cel mai în vârstă om căruia îi este atribuit un premiu Nobel.

Academia de Ştiinţe din Suedia a decis să ofere Premiul Nobel pentru Fizică 2018 pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii optice. Noile descoperiri vor putea fi utilizate însă în domenii diverse: în chimie, biologie şi medicină.

Americanul Arthur Askin a inventat pensete optice cu care pot fi manevrate particule, atomi şi molecule. Dar la fel de bine pot fi manevrate bacterii şi celule vii, pentru a fi examinate fără să fie deteriorate. Prima descoperire majoră în acest domeniu a fost realizată în 1987, când Ashkin s-a folosit de aceste pensete pentru a izola bacterii vii fără să le strice în vreun fel.

Francezul Gérard Mourou şi canadianca Donna Strickland au creat o nouă clasă de lasere - cu impulsuri scurte şi mai intense. Tehnica va putea fi utilizată în cercetare, poate avea aplicaţii medicale şi industriale la scară mare. Spre exemplu, intervenţiile chirurgicale vor putea fi realizate cu o mai mare precizie. Cercetarea a început însă în 1985 şi a reprezentat teza de doctorat a Donnei Strickland.

Arthur Ashkin are 96 de ani şi este cercetător la Bell Laboratories din New Jersey, Statele Unite.

Gérard Mourou are 74 de ani şi a avut o contribuţie esenţială la crearea Laserului de la Măgurele, cel mai puternic laser din lume. El a fost pus în funcţiune în luna mai 2018. Aparatul va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, la identificarea conţinutului butoaielor cu deşeuri radioactive, fără a fi desfăcute, dar şi la testarea materialelor care se folosesc în misiunile spaţiale. Ïn prezent Mourou este cercetător la Ecole Polytechnique, Palaiseau, Franţa dar şi la University of Michigan, Statele Unite.

Donna Strickland are 59 de ani şi este cercetătoare la University of Waterloo, Canada.

Preşedintele Emmanuel Macron a postat pe Twitter că este mândru de Gérard Mourou. Descoperirile francezului şi a studentei sale, Donna Strickland, au revoluţionat fizica laserelor, devenite instrumente de precizie care deschid domenii de cercetare neexplorate, după cum a indicat Academia Regală suedeză. Munca celor doi cercetători a permis operarea a milioane de oameni suferinzi de miopie sau de cataractă.