ONU confruntată cu o „fragmentare şi polarizare” a lumii

În jur de 130 de şefi de stat şi de guvern se reunesc săptămîna aceasta la New York pentru o nouă adunare generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Numeroase discursuri sunt programate, dar mai ales cuvintele şi gesturile preşedintelui american Donald Trump vor fi scrutate cu atenţie de mediile de informare, de observatori şi de întreaga comunitate internaţională. In urmă cu un an Donald Trump critica violent cîteva ţări care refuzau „deschiderea” în sensul dorit de Statele Unite. Între timp însă politica sa a luat o turnură contradictorie, care nelinişteşte multă lume. Franţa este reprezentată la această adunare generală ONU de preşedintele Emmanuel Macron, al cărui discurs este aşteptat marţi 25 septembrie. Spre deosebire de Donald Trump, şeful statului francez este astăzi un purtător de cuvînt al multilateralismului.

Potrivit cotidianului Le Monde, discuţiile de la sediul ONU au loc într-un context de criză a sistemului multilateral creat după al doilea război mondial. Un sistem ameninţat acum de incoerenţele lui Donald Trump, dar şi de ofensivele populiste şi naţionaliste în numeroase ţări. La care se adaugă blocajele în privinţa multor dosare, precum cele legate de războaiele din Siria şi din Yemen. Săptămîna aceasta se va discuta şi despre schimbările climaterice, în cadrul aşa numitului One Planet Summit, un alt dosat dificil. Ne aflăm, pe plan internaţional, într-un moment „fragmentare şi polarizare” a declarat în faţa jurnaliştilor secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite Antonio Guterres. De unde şi apelul său pentru reluarea „cooperări internaţionale”.

Este pentru a 73-a oară că o astfel de adunare generală are loc. Să fie oare simptomatic faptul că trei lideri mondiali importanţi nu participă la ea? Este vorba de preşedintele rus Vladimir Putin, de preşedintele chinez Xi Jinping şi de primul ministru indian Narendra Modi. Franţa este însă prezentă prin Emmanuel Macron care s-a ilustrat deja anul trecut printr-un discurs tonic, în contrast total cu cel al omologului său american.

Și de data aceasta şeful statului francez înţelege să demonstreze că Franţa are idei şi chiar poate asuma un fel de leadership în materie de cooperare internaţională dacă acest loc rămîne vacant din cauz lui Donald Trump. Presa franceză remarcă însă faptul că Emmanuel Macron se află la ONU într-un context intern dificil. In mod paradoxal, popularitatea lui Emmanuel Macron pare să fie mai mare pe plan internaţional, pentru că îi ţine piept lui Donald Trump, decît pe plan intern. Emmanuel Macron are mai multe întîlniri bilaterale programate în contextul acestei adunări generale ONU, prima dintre ele fiind chiar cu omologul său american.

Greu de spus dacă şeful statului francez mai crede că ar putea să-l influenţeze cu ceva pe Trump, mai ales în privinţa dosarului iranian şi în privinţa climei. El şi-a propus să încerce însă, cum a mai făcut-o şi în trecut.

„Într-un moment cînd ordinea mondială este perturbată, Franţa are mai multe mesaje de transmis” putem citi într-un comunicat al Palatului Elysée. Parisul doreşte de altfel să convingă cît mai multe ţări să adopte, chiar dacă Statele Unite se opun, cîteva reguli esenţiale legate de cooperare internaţională. Cum în ianuarie anul viitor Franţa va prelua şi preşedinţia grupului G7, Emmanuel Macron va avea ocazia să continue aceste eforturi diplomatice. În august anul viitor va avea de altfel loc un summit G7 la Biarritz, în Franţa.

Cotidianul Le Monde îl citează pe un diplomat francez care spune: „s-a creat o prăpastie nu atît între doi oameni, Donald Trump şi Emmanuel Macron, cît între Statele Unite şi restul lumii”. Si tot Le Monde îl citează pe un fost diplomat american care îşi exprimă temerea că Statele Unite vor fi total izolate în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ceea ce nu înseamnă însă că în plan concret se schimbă ceva: fără implicarea Americii puţine lucruri importante se pot rezolva pe planetă, sau poate nici unul.