Vladimir Putin propune Japoniei semnarea unui acord de pace pînă la sfîrşitul anului

_japan-russia.jpg

Shinzo Abe şi Vladimir Putin au avut numeroase „întîlniri cordiale” pînă acum
Shinzo Abe şi Vladimir Putin au avut numeroase „întîlniri cordiale” pînă acum
Image source: 
Credit foto: Reuters/Toru Yamanaka/Pool

Propunere spectaculoasă lansată Japoniei de preşedintele rus Vladimir Putin: „să facem pace pînă la sfîrşitul anului”. Fraza a fost pronunţată de liderul de la Kremlin în contextul Forumului economic al Estului, găzduit în oraşul Vladivostok unde se află şi primul ministru japonez, Shinzo Abe. Concomitent, la Paris, se află în vizită prinţul Naruhito, care va devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei pe data de întîi mai anul viitor. Vorbim despre Japonia deci, în cele ce urmează, făcînd saltul de la Vladivostok la Paris.

Si această precizare: după capitularea Japoniei, în 1945, Moscova şi Tokyo nu au semnat niciodată un acord de pace, datorită unui litigiu, cel legat de insulele Kurile ocupate de ruşi. Propunerea lui Vladimir Putin a creat deci o surpriză. Poate că Vladimir Putin a lansat această idee din motive mediatice, pentru a mai cîştiga un galon ca lider internaţional. În materie de pace, el nu este chiar un campion. Intervenţia militară rusă din Siria, anexarea Crimeii, tensiunile din estul Ucrainei, nu sunt exemple de politică pacifistă.

În prezent, însă, Putin este în căutare de aliaţi întrucît relaţiile sale cu americanii şi cu occidentalii în general amintesc de perioada războiului rece. Nu este exclus deasemenea ca Putin să se plaseze într-un fel de competiţie cu Donald Trump. De ce să fie Trump o vedetă mediatică mai mare decît Putin? Pentru că face pace cu Coreea de Nord? Iată că şi Rusia ştie să facă pace cu Japonia.

Toate aceste lovituri de teatru diplomatice nu au însă nici un efect concret pentru moment. Peninsula coreeană nu este denuclearizată, iar poziţia japoneză faţă de Rusia nu s-a modificat din 1945 încoace: Tokyo vrea înapoi cele patru insule ale arhipelagului Kurile în schimbul păcii cu Rusia.

Să revenim însă în Franţa unde preşedintele Emmanuel Macron l-a primit, la Versailles, pe viitorul împărat al Japoniei. Prinţul Naruhito, în vîrstă de 59 de ani, îşi petrece poate ultima vacanţă înainte de preluarea tronului de la tatăl său, Akihito, 85 de ani, care a cerut permisiunea de a abdica. In Japonia abdicarea este un procedeu nu prea agreat de societate, împăratul trebuie să rămînă la post pînă în clipa morţii.

Totuşi, Akihito a reuşit să-l convingă pe primul ministru să-i permită retragerea, din motive de oboseală şi de sănătate. De reţinut că actuala dinastie imperială, Yamoto, este cea mai veche din lume. Iar rigorile statutului de suveran, în Japonia, sunt redutabile. Împăratul nu are nici o putere, dar prin simbolistica tronului trebuie să se supună unui ceremonial special, secundă de secundă. Iar „modernizarea” funcţiei imperiale nu este la ordinea zilei în Japonia. Poate că din această cauză a şi venit prinţul Naruhito la Paris. Să-l cunoască pe preşedintele Macron dar şi să respire puţin.

Cotidianul Le Figaro evocă într-un articol o vizită anterioară, la Paris, a prinţului Naruhito, cînd a cerut în mod expres să viziteze... reţeaua de canale şi tuneluri subterane. Această lume subterană este efectiv spectaculoasă şi vastă, 2100 de kilometri în total. Numai că Prinţul era interesat de ea din motive literare. In tinereţe fusese impresionat de romanul „Mizerabilii” de Victor Hugo, şi mai ales de secvenţa în care Jean Valjean îl salvează pe viitorul său ginere Marius purtîndu-l în spate prin canalele Parisului, ca să-l scoată din zona revoluţionară a baricadelor şi a luptelor...

Viitorul împărat al Japoniei a studiat de altfel la Oxford şi acest domeniu, cel ţinînd de tuneluri şi căi subterane. Poate în adîncul său încerca astfel o evadare din faţa unei destin plin de rigori şi constrîngeri... imperiale.

 

 

 

147

Facebook comments