Rusia şi China: manevre militare şi interese comune

armee-russe-poutine.jpg

Vladimir Putin printre responsabili militari
Vladimir Putin printre responsabili militari
Image source: 
Credit foto: Yuri Kadobnov, AFP

Două evenimente complementare au loc în extremul orient: manevre militare fără precedent organizate de Rusia în Siberia, cu participarea unor unităţi chineze, şi un summit ruso-chinez destinat să întărească „axa Moscova-Pekin”. Rusia şi China înţeleg să-şi amplifice cooperarea pe fondul răcirii relaţiilor cu Statele Unite, precum şi pe fondul multor incertitudini legate de viziunea lui Donald Trump despre cum ar trebui să arate lumea.

Trei sute de mii de militari ruşi participă la manevrele intitulate Vostok-2018, manevre destinate în mod clar să-i intimideze pe occidentali. O mie de avioane, două flote navale ruse, interminabile coloane de tancuri şi vehicule blindate, precum şi toate unităţile aeropurtate ruse participă deasemenea la aceste gesticulaţii militare care vor dura pînă pe 17 septembrie, informează Agenţia France Presse. China, care are o frontieră comună de 4200 de kilometri cu Rusia, a trimis şi ea elemente ale armatei sale, pentru a se antrena cu cele ruseşti. Cele două mari puteri vor fără îndoială să demonstreze că împreună sunt invincibile şi că pot dicta noi reguli de organizare a vieţii internaţionale.

China a intrat deja într-un război comercial cu Statele Unite şi ameninţă că va cere Organizaţiei Mondiale a Comerţului să-i sancţioneze pe americani. Din punctul de vedere chinez, americanii au adoptat o politică protecţionistă incompatibilă cu prevedereile OMC-ului. Din punctul de vedere al Washingtonu-ului, China continuă să-şi adîncească excedentul comercial faţă de Statele Unite şi să fure tehnologia americană.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping s-au întîlnit la Vladivostok cu prilejul unui Forum economic al Estului. O altă manieră de a le arăta europenilor şi americanilor că economia mondială îşi deplasează spre est centrul de greutate. După anexarea Crimeii de către ruşi, cînd occidentalii au început să adopte sancţiuni economice împotriva Rusiei, Moscova şi-a orientat cooperarea spre China. Deşi relaţiile dintre cele două ţări nu sunt simple, iar naţionaliştii ruşi denunţă influenţa crescîndă a Chinei în estul Rusiei, extrem de bogat în materii prime. Vladimir Putin a avut cuvinte de laudă faţă de ritmul în care se dezvoltă schimburile cu China, şi care ar urma să atingă la sfîrşitul acestui an nivelul record de o sută de miliarde de dolari.

Cele două ţări şi-ar mai dori să limiteze utilizarea dolarului în relaţiile comerciale, o altă încercare de a limita influenţa americană în materie de schimburi mondiale. „Beijingul şi Moscova trebuie să acţioneze împreună pentru a se opune protecţionismului şi viziunii unilaterale în problemele internaţionale”, a declarat la Vladivostok preşedintele chinez.

Această apropiere a Rusiei de China nu este pe gustul multor responsabili europeni. Mulţi editorialişti şi experţi reamintesc, de cîte ori pot, că interesul europenilor este de a ajunge la o înţelegere cu ruşii. Semnalez din cotidianul Le Figaro şi o voce discordantă legată de Donald Trump. Filozoful şi eseistul Renaud Girard consideră că isteria anti-Trump în care au intrat mediile de informare americane nu este de bun augur. După ce a încercat, fără succes, să demonstreze că Trump ar fi un agent al Kremlinului, acum maşina mediatică americană încearcă să-l declare bolnav mental, spune Renaud Girard. El reaminteşte însă că nu impetuosul Trump, care are fără îndoială enorm de multe defecte, a declanşat dezastrul din Irak, ci un „preşedinte sobru şi elegant, educat la Universitatea Yale, care citea Biblia în fiecare seară, pe nume George Walker Bush”.

In 2016, mai scrie Renaud Girard, presa americană a prezis o catastrofă economică în cazul unei victorii a lui Trump la Casa Albă. In prezent economia americană se află în plină dinamică, şomajul scade iar salariile cresc. „Trump nu este chiar diavolul în persoană”, mai afirmă eseistul francez, pentru sa relativiza, poate, o anume tendinţă a mediilor de informare occidentale de a funcţiona după un spirit de turmă şi cu exces de adrenalită indiferent de subiect.

 

 

 

143

Facebook comments