Urgenţa ecologică: mesajul a 700 de oameni de ştiinţă francezi

Manifestaţie ecologistă la Marsilia, 8 septembrie 2018

Între 12 şi 14 septembrie va avea loc la San Francisco un summit pe tema încălzirii globale şi a schimbărilor climaterice. O reuniune internaţională pusă din nou sub semnul urgenţei absolute.  Numeroase marşuri pentru climă, iniţiative ale militanţilor ecologici şi apeluri ale oamenilor de ştiinţă prefaţează discuţiile din California, în speranţa că responsabilii politici se vor mobiliza şi ei pentru salvarea unei planete din ce în ce mai bolnavă. În Franţa, 700 de oameni de ştiinţă au semnat un SOS comun legat de dezastrul ecologic, mesaj publicat week-end-ul trecut în cotidianul Libération.

Mesajul este adresat guvernului francez, parlamentarilor, eurodeputaţilor şi de fapt întregii lumi. Ne aflăm într-o logică de urgenţă absolută, spun aceşti specialişti, iar măsurile pentru protejarea biodiversităţii şi limitarea încălzirii globale trebuie să aibă prioritate faţă de toate celelalte programe. Implicit, interesul general trebuie să aibă şi el prioritate faţă de constelaţia de grupuri de presiune, aşa-numitele lobby, care servesc interese imediate, meschine, egoiste, iresponsabile.

Ceea ce rezultă din numeroase studii este efectiv exasperant. Risipa a devenit un flagel al civilizaţiei umane, dacă poate fi numită civilizaţie ceea ce a creat omul pe Pămînt. 60 la sută din consumul mondial de energie este de fapt pierdere pură datorită aparatelor pe care nu le închidem, a ambuteiajelor de pe autorute, a locuinţelor prost izolate, a pierderilor din producţia şi transportul de electricitate. Pe lista măsurilor propuse de cei 700 de specialişti figurează la punctul unu reducerea masivă a producţiei de energie rezultată din cărbune şi hidrocarburi. Dacă vrem să limităm la numai 2 grade creşterea încălzirii atmosferei în viitor, trebuie să renunţăm la extracţia unei treimi din cantitatea de petrol, să reducem cu 50 la sută extracţia de gaz şi cu 80 la sută extracţia de cărbune.

Agricultura industrială a devenit o altă calamitate. Pe de o parte datorită marii cantităţi de gaze cu efect de seră emisă în atmosferă, între 10 şi 12 la sută din totalul particulelor care ne otrăvesc aerul. Pe de altă parte datorită toxinelor care trec în alimente în urma utilizării îngrăşămintelor chimice. Cum este posibil ca industria alimentară să reprezinte un pericol pentru sănătatea publică? Iată o altă enigmă dezolantă societăţii de consum de care omul este atît de mîndru. Specialiştii spun că Terra poate hrăni zece miliarde de oameni, dacă aceştia din urmă fac puţin efort şi renunţă la consumul gigantic de carne şi produse animale, precum şi la nefastul obicei de a arunca între 30 şi 50 la sută din produsele alimentare pe care le găsim atît de atrăgător expuse în supermarketuri.

Un alt şantier în materie de schimbare a tipului de civilizaţie actual ţine de transportul aerian. El trebuie redus drastic, spun experţii. In prezent se plimbă pe cerul planetei noastre în jur de 20 000 de avioane. Ele vor fi 50 000 în 2040. Ori, la multe din aceste zboruri, mai ales pe distanţe scurte, se poate renunţa. Este absurd, citim în Libération, să vedem că în Franţa pe unele distanţe avionul este mai ieftin decît trenul, deşi avionul este mult mai poluant decît trenul.

Cei 700 de semnatari ai mesajului de tip SOS din Libération mai recomandă insistent o renovare termică accelerată a locuinţelor. In Franţa există ambiţii în acest sens şi sunt renovate în jur de 280 000 de locuinţe anual. Acest număr ar trebui să ajungă însă la 700 000. In Franţa, în sectorul locuinţelor, în ultimii doi ani, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în loc să scadă. Ceea ce reprezintă o notă proastă pentru ţara care a găzduit în 2015 semnarea angajamentelor mondiale pentru limitarea încălzirii atmosferei.

Trecerea la un alt mod de a produce şi de a consuma, deci la o schimbare de paradigmă civilizaţională, nu este o utopie. Experţii spun că în prezent omul dispune de soluţii tehnice, iar unele dintre ele sunt chiar de natură să stimuleze creşterea economică şi să aducă profit. Mai rămîne imperativul unui elan general, al conştientizării urgenţei.

Iar momentul pare favorabil pentru că în perioada imediat următoare se vor succeda mai multe reuniuni pe tema urgenţelor climaterice: după cea de la San Francisco urmează publicarea unui raport al grupului de experţi interguvernamental pe tema evoluţiei climei. Apoi, în decembrie, Polonia va găzdui o nouă conferinţă mondială pe aceeaşi temă, COP24. Iar peste un an Organizaţia Naţiunilor Unite a convocat o reuniune pe teme de ecologie. Multiplicarea acestor reuniuni, dezbateri şi semnale de alarme merită salutată, dar şi mai salutară ar fi trecerea la aspectul practic, la tranziţia spre un alt model de civilizaţie, mai apropiat şi de sensul profund al acestui cuvînt.