Migranţii, frontierele şi economia-priorităţile preşedinţiei austriece a UE

kurz.jpg

Cancelarul austriac Sebastian Kurz si aliatul sàu din FPÖ, Heinz-Christian Strache, pe 3 iulie 2018 la Viena
Cancelarul austriac Sebastian Kurz si aliatul sàu din FPÖ, Heinz-Christian Strache, pe 3 iulie 2018 la Viena
Image source: 
GEORG HOCHMUTH / APA / AFP

Austria a preluat pe întâi iulie preşedinţia rotativă a Uniunii europene. Marţi, în faţa Parlamentului european, cancelarul austriac Sebastian Kurz şi-a prezentat priorităţile pentru următoarele 6 luni. Fără surprize, liderul conservator – aliat cu extrema dreaptă la guvernarea de la Viena – a pus chestiunea migranţilor cap de listă.

«Sunt convins de un lucru : trebuie să facem totul pentru ca să nu mai existe frontiere în interiorul Uniunii europene. Pentru asta însă trebuie mai întâi ca frontierele externe să fie operaţionale» a spus cancelarul austriac în faţa eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. Sebastian Kurz a salutat cu această ocazie deciziile luate la Consiliul european de săptămâna trecută. «Nu ne mai concentrăm doar pe repartizarea migranţilor dar şi pe protecţia frontierelor şi pe platformele din afara UE» a mai insistat Kurz.

Reamintim că pe 29 iunie cei 28 reuniţi la Bruxelles au adoptat un plan destul de neclar privind securizarea graniţelor externe ale Uniunii şi aşa-zisele «platforme de debarcare» din afara UE şi «centrele de control» în care ar fi puşi migranţii care vor să emigreze într-o ţară europeană.

Ca să fie cât mai clar înţeles, Sebastian Kurz şi-a ales ca slogan pentru preşedinţia rotativă a Uniunii «Ein Europa, das schützt» - «Europa care protejează». Lucru care evident nu este pe placul tuturor. Dacă dreapta europeană a salutat discursul, stânga şi liberalii europeni l-au atacat. Christine Revault d’Allonnes este lidera socialiştilor francezi din Parlamentul european. «E foarte grav că niciun alt şef de stat sau de guvern nu s-a ridicat ca să spună «Nu suntem de acord cu acest punct de vedere». Este un discurs care-l respinge pe străin, care vrea să închidă frontierele şi care este considerat drept normal» deplânge responsabila de stânga.

Tot în idea de a stăvili fluxul migratoriu, Sebastian Kurz a pledat la Strasbourg pentru o cooperare sporită cu Africa.

Pe lângă protecţia graniţelor şi oprirea imigraţiei ilegale, liderul de la Viena a insistat şi pe dezvoltarea economică dar şi pe buna înţelegere cu vecinii. Cancelarul austriac îşi doreşte astfel o deschidere a negocierilor de aderare cu ţările Balcanilor occidentali. «Numai dacă vecinătatea este stabilă putem garanta pacea şi stabilitatea în Europa» spune tânărul lider austriac care mizează pe poziţia sa central-europeană şi p e istori epentru a-şi pleda cauza pe lângă ceilalţi parteneri europeni.

In fine, Sebastian Kurz a pledat pentru «noi canale de negocieri cu Rusia pentru a rezolva conflictul ucrainean.»

A ajunge la rezultate tangibile va fi însă o misiune dificilă pentru cancelarul austriac. Pe de o parte pentru că în curând se va lansa campania pentru alegerile europene din mai 2019 iar pe de altă parte pentru că negocierile cu Marea Britanie pentru ieşirea ţării din UE înainte de 31 martie 2019 bat pasul pe loc. La aceste două dosare sensibile se adaugă un al treilea, negocierile privind bugetul UE pentru perioada 2021-2027.

Ce impact are această agendă austriacă, pe cine şi în ce sens poate influenţa?

Austria are astăzi déjà 4 aliaţi, 4 ţări cu care împărtăşeşte multe idei comune, începând cu migraţia. E vorba de cele din grupul de la Visegrad, Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. Si în alte ţări europene chestiunea migratorie ocupă spiritele şi preocupările clasei politice şi opiniei publice. S-a văzut recent cazul Germaniei cu criza din coaliţia de guvernare. Ministrul german de Interne Horst Seehofer, sprijină pe faţă poziţiile Austriei sau ale Ungariei. Italia este şi ea condusă de un guvern anti-imigranţi iar Franţa, oricât s-ar zbate în ambiguitatea ei, nu va putea inversa tendinţa generală.

Putem estima că impactul austriac va fi unul limitat având în vedere că preşedinţia UE este limitată la 6 luni dar, cum notează ziarul Le Monde, având în vedere actuala poziţie a unora şi altora în Europa, «dreapta dură europeană, cea foarte conservatoare, şi-a impus linia contra migranţilor». Ori cine mai bine decât Sebastian Kurz, tânărul de doar 31 de ani cancelar al Austriei, încarnează acest curent? In plus, fenomenul populist începe să marcheze şi nordul Europei. «In Danemarca, naţionaliştii din partidul popular îşi impun agenda cu care dealtfel social-democraţii şi liberalii sunt aproape întru totul de acord. In Suedia, conseravtorii şi social-democraţii încearcă din răsputeri să recucerească alegătorii atraşi de democraţi făcând propuneri tot mai dure pentru a limita venirea migranţilor.»

In mod evident, sosirea extremei drepte la putere în Austria şi în Italia cuplată cu noua criză a migranţilor a modificat simţitor raportul de forţe din sânul celor 28.