Jihadiştii francezi eliberaţi din închisori, o problemă pentru Paris

puscarie.jpg

Inchisoarea de la Fresnes de lângà Paris, una dintre cele mai suprapopulate din Franta
Inchisoarea de la Fresnes de lângà Paris, una dintre cele mai suprapopulate din Franta
Image source: 
PATRICK KOVARIK / AFP

Ce se întâmplă cu jihadiştii francezi care au fost condamnaţi la închisoare şi care în curând vor fi eliberaţi? E o întrebare pe care şi-o pun tot mai insistent oficialii de la Paris. Guvernul ar dori chiar să instaureze un soi de «unitate de coordonare» care să aibă ca misiune să-i urmărească pe respectivii foşti deţinuţi, odată ce ei vor fi repuşi în libertate.

Cu francezii care s-au înrolat în organizaţia stat islamic, serviciile de informaţii nu-şi fac mari griji. În opinia lor, mulţi dintre aceşti jihadişti au murit, fie pe front, fie în bombardamentele coaliţiei, în Irak şi Siria. Cu alte cuvinte, mişcarea de revenire acasă a acestor jihadişti este mai puţin importantă decât se aştepta.

Există însă în închisoriile franceze oameni, cetăţeni francezi, déjà condamnaţi pentru terorism sau radicalizare islamistă. Mulţi dintre ei au fost condamnaţi demult, după seria de atentate jihadiste care au îndoliat Franţa la începutul anilor ’90 sau după ce s-au îndoctrinat în Bosnia şi Algeria aceleaşi perioade. Circa 10% din cei puţin peste 500 de puşcăriaşi condamnaţi pentru terorism în Franţa vor fi în curând eliberaţi. Mai există apoi vreo 1.200 de deţinuţi de drept comun care s-au radicalizat după gratii. O treime dintre aceştia sunt şi ei eliberabili până la finele anului viitor. Cu alte cuvinte, la sfârşitul lui 2019 în Franţa vor fi repuşi în libertate circa 450 de jihadişti.

Palatul Elysée, împreună cu Consiliul naţional al contra-terorismului (CNCT), se arată îngrijorat de această perspectivă şi se gândeşte cum să reacţioneze. Potrivit ziarului Le Monde, autorităţile de la Paris au decis să creeze o «unitate de coordonare». Misiunea acesteia ar urma să fie urmărirea acestor indivizi care ies din închisori. Ameninţările pe care le reprezintă sunt foarte variate: unii sunt violenţi, alţii o să facă prozelitism, alţii o să caute să plece în zonele de război, şamd.

«Unitatea de coordonare» nu s-ar ocupa de urmărirea propriu-zisă, operaţională a ex-puşcăriaşilor. Nu, ea se va asigura doar că fiecare dintre aceşti indivizi va fi dat în urmărirea unuia din numeroasele servicii de informaţii. În plus, viitoarea «unitate de coordonare» nu e creată de azi pe mâine. Déjà există de câteva luni un sistem de schimb de informaţii între serviciile penitenciare şi celelalte structuri de informaţii. Scopul este de a anticipa fiecare eliberare pentru a evita orice ruptură, orice pierdere a «contactului» cu respectivul eliberat.

Ziarul Le Monde afirmă că «recentele informaţii obţinute de servicile anti-teroriste arată că dezangajarea bărbaţilor, femeilor şi minorilor care au trecut prin zona de conflict irakiano-siriană este ceva foarte complicat». În plus, serviciile penitenciare sunt îngrijorate de multiplicarea veleităţilor de mariaj în închisoare între diverşi condamnaţi pentru terorism sau radicalizare. Aceste mariaje, adesea religioase şi făcute la distanţă via reţelele de socializare, menţin vii legăturile şi simpatiile bazate pe afinităţi.

Problema precarităţii, a situaţiei lamentabile şi ruşinoase în care se află majoritatea închisoriilor franceze, este un alt factor de influenţă, deloc anodin. Serviciile de informaţii notează dealtfel faptul că «cele mai recente atacuri teroriste din Franţa au fost comise de oameni puţin ideologizaţi dar care toţi au trecut prin puşcărie».