Ce ar trebuie să facem de Ziua Copilului ca să conferim sens acestei sărbători?

journee-universelle-de-lu2019enfant-20-novembre_0.jpg

Optimism pe faţa unui copil…
Optimism pe faţa unui copil…
Sursa imaginii: 
credit foto: RFI/ MONUSCO/Myriam Asmani

Luna iunie bate la uşă, şi vă propunem să reflectăm împreună la următoarea întrebare: Ce ar trebuie să facem de Ziua Copilului ca să conferim sens acestei sărbători? Pe calendarul manifestărilor internaţionale figurează mai multe zile consacrate copiilor şi problemelor cu care se confruntă ei în lumea contemporană.

Intîi iunie este Ziua internaţională a copilului, fiind şi una dintre cele mai vechi sărbători internaţionale, ea datează din 1925. 4 iunie este Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunilor, decretată de ONU în 1982. 12 iunie este ziua de mobilizare împotriva celor care îi obligă pe copii să muncească. Această zi specială, de reflecţie şi sensibilizare a opiniei publice, a fost creată de Organizaţia Internaţională a Muncii în 2002.

In fiecare an, pe 16 iunie, se mai sărbătoreşte Ziua copilului african, în amintirea unui masacru comis pe 16 iunie 1976 la Soweto. Regimul segregaţionist a reprimat atunci cu gloanţe o manifestaţie pentru drepturile populaţiei de culoare şi în acel context au fost ucişi cîteva sute de copii.

Să mai amintim că data de 20 noiembrie este Ziua mondială a drepturilor copilului. Această zi a fost aleasă întrucît pe 20 noiembrie 1989 a fost adoptată la ONU Convenţia internaţională a Drepturilor copilului.

Întrebarea este ce sens au aceste zile, şi mai ales dacă sunt eficiente pentru mobilizarea în favoarea copiilor, a educaţiei lor, a sănătăţii lor… Unii comentatori constată că globalizarea nu a fost tocmai favorabilă copiilor. O competiţie din ce în ce mai acerbă a dus la apariţia multor intreprinderi clandestine în ţările lumii a treia, unde copiii sunt obligaţi să muncească, uneori fiind trimişi acolo chiar de părinţii lor. Exploatarea sexuală a copiilor este un alt fenomen teribil, ca şi traficul de organe.

Unele reţele de traficanţi s-au specializat în transportarea minorilor din diverse ţări africane în Europa. Copiii mai sunt victime ale înrolărilor forţate în diferite zone ale lumii, mai ales în Africa, dar şi ale îndoctrinărilor radicale. Nu se vorbeşte destul despre cum unii “aliaţi” ai Occidentului din zona Golfului au finanţat şi finanţează în continuare şcoli coranice pentru a-i transforma pe copii în buni “soldaţi” ai Islamului.

Dar copiii sunt confruntaţi cu probleme complicate şi în ţările democratice şi ceva mai bogate din emisfera nordică. Internetul şi obezitatea sunt două astfel de probleme majore. Industria alimentară, prin infuzie de zahăr şi grăsime în milioane de produse, a creat milioane de copii obezi, pe care îi vedem chiar şi în ţări sărace. Internetul şi industria jocurilor tinde să creeze un copil mutant,  care nu mai ştie să se joace şi suferă cînd i se ia ecranul din faţă.

Poată că Ziua de întîi iunie ar trebui transformată într-un fel de laborator mondial: să fie o zi fără ecrane, fără Coca Cola şi fără dulciuri… O zi a socializării prin alte jocuri decît cele electronice, o zi fără tentaţii numerice. Dar mai ales Ziua de întîi iunie ar trebui să fie una de reflecţie pentru adulţi şi pentru părinţi, pornind de la întrebarea: ce lume lăsăm generaţiei tinere, cît de sănătoasă, de respirabilă, de durabilă, de generoasă?