Tabere de migranţi la Paris: noi evacuări dar nici o soluţie la orizont

img_20180530_061501_0.jpg

Tabara de refugiati din nordul Parisului
Tabara de refugiati din nordul Parisului
Image source: 
Credit foto: RFI/Simon Rozé

Autorităţile franceze au evacuat în cursul zile de 30 mai cea mai mare tabără improvizată de migranţi din perimetrul capitalei. În jur de o mie de persoane au fost mutate, cu autobuzele, pentru găzduire provizorie în diferite centre, în special săli de sport din regiunea pariziană. Este pentru a 35-a oară, în ultimii trei ani, că astfel de tabere improvizate sunt evacuate la Paris. Și este greu de crezut că aceste operaţiuni îi vor descuraja pe alţi migranţi de a lua drumul capitalei franceze.

Problema migranţilor care sosesc la Paris şi se instalează sub poduri, de-a lungul canalului Saint-Martin sau în alte zone este una care aminteşte de mitul lui Sisif. Imediat ce se procedează la o evacuare, alte grupuri de migranţi se formează în diverse puncte ale oraşului. De-a lungul canalului Saint-Denis, în nordul capitalei, trăiau, în condiţii deplorabile, între 1600 şi 2000 de migranţi, în marea lor majoritate originari din Sudan, Somalia şi Eritreea. Această tabără a fost evacuată în condiţii de calm şi fără incidente. 550 de poliţişti au fost prezenţi, 50 de autobuze mobilizate.

Unii migranţi au preferat să plece însă în timpul nopţii, temîndu-se că repartizarea lor în diferite centre este de fapt o manevră a autorităţilor pentru identificarea clandestinilor şi eventual pentru repatrierea lor forţată.

Turiştii care vin la Paris şi vor să petreacă un moment în zona canalului Saint Martin, prezentată în ghiduri ca un loc romantic prin excelenţă, rămîn în mod sistematic stupefiaţi. De-a lungul canalului au apărut numeroase corturi şi mulţi saci de dormit, şi în jur de 400 de persoane, în special afgani, trăiesc acolo cum pot, în aşteptarea unei soluţii “durabile”. Zona Porte de la Chapelle este mai puţin lăudată de ghiduri, dar în drum spre Montmartre turiştii descoperă şi acolo o tabără imprivizată de 300 sau 400 de persoane.

Alte sute de străini, clandestini sau oameni fără adăpost s-au instalat în tot felul de locuri, de exemplu sub linia aeriană de metrou în apropiere de Gara Austerlitz. Navetiştii ca vin dimineaţa să ia trenul iar seara revin la Paris văd aceleaşi corturi şi uneori aceleaşi feţe familiare. În peisajul parizian migranţii au devenit o prezenţă durabilă, iar situaţia lor este privită cu o oarecare lehamite. Soluţia miracol în materie de imigraţie nu există. În jur de 50 de migranţi intră în fiecare zi în Franţa, arată cotidianul Le Monde, dar probabil că această cifră este subestimată.

Franţa a înăsprit condiţiile pentru obţinerea dreptului de azil, a accelerat ritmul repatrierilor pentru străinii care nu au motive să se exileze, dar nici soarta celor care obţin acte în regulă nu este nemaipomenită. Le Monde publică un reportaj despre migranţii din zona La Chapelle şi îi dă cuvîntul unui somalez de 27 de ani care a obţinut dreptul la azil, dar de doi ani nu reuşeşte să găsească nici de lucru şi nici locuinţă.

Marea problemă a autorităţilor franceze nu este de fapt cum să plaseze în diverse centre două mii sau trei mii de migranţi instalaţi pe străzile Parisului. Marea problemă este cum să nu încurajeze venirea altora. Ori, în această privinţă, pentru moment, nu a fost găsită o strategie în acelaşi timp umană dar şi “convenabilă”. Clandestinii care ajung la Paris sunt convinşi că, mai devreme sau mai tîrziu, chiar dacă vor avea de suportat mizeria zilnică din taberele improvizate, la un moment dat statul francez va face ceva pentru ei.

Un singur lucru ar putea frîna efectiv exodul celor care trăiesc în mizerie în lumea a treia: o prosperitate care să ajungă şi la ei, în Somalia, Sudan, Eritreea, Afganistan, o prosperitate acompaniată de pace şi de securitate. Perspectivă care s-ar putea concretiza într-o zi, dacă ar exista puţină luciditate planetară. Mai devreme sau mai tîrziu Occidentul va înţelege că nu are de ales: dacă nu-şi exportă prosperitatea va deveni o imensă tabără de refugiaţi.