Spike Lee şi Lars von Trier revin în forţă la Cannes

20180514_180907.jpg

Duminicà si luni, nori negri au amenintat Festivalul de la Cannes
Duminicà si luni, nori negri au amenintat Festivalul de la Cannes
Image source: 
Vasile Damian

La Cannes, ediţia 2018 a Festivalului de film intră în a doua săptămână de competiţie. Zilele de luni şi marţi sunt marcate de revenirea pe Croazetă a unor regizori rareori văzuţi acolo în ultimii ani: danezul Lars von Trier şi americanul Spike Lee.

A doua săptămână a Festivalului de film de la Cannes a început sub auspicii … meteo foarte proaste. De duminică seara practic plouă încontinuu aici iar temperatura oscilează între 10 şi 15 grade, cu alte cuvinte, polară pentru anotimp şi loc. Plecând însă de la ideea că oamenii veniţi la Cannes acum nu caută soare şi mare ci doar întuneric şi filme, să trecem în revistă peliculele proiectate luni şi marţi.

Șapte ani după ce a provocat unul dintre cele mai mari scandaluri de pe Croazetă declarând că-l «admiră pe Hitler şi pe arhitectul acestuia, Speer», danezul Lars von Trier nu mai e persona non grata, aşa cum fusese după în 2011 în urma declaraţiilor sale – o premieră până atunci la Cannes. El şi-a făcut revenirea luni aici, cert în afara competiţiei, cu filmul «The House that Jack Built», un thriller plin de hemoglobină cu Matt Dillon în rolul unui serial-killer. Ca să evite orice derapaj sau întrebare jenantă, cineastul danez nu face nicio conferinţă de presă dar va accepta câteva interviuri în zilele următoare.

Reamintim că în ciuda scadalului de acum 7 ani, filmul său de atunci aflat în competiţie, «Melancholia» obţinuse premiul celei mai bune interpretări feminine, atribuit americancei Kirsten Dunst. Lars von Trier, cunoscut pentru filmele sale pline de violenţă şi sex, a venit déjà de zece ori la festivalul de la Cannes, obţinând în 2000 mult-râvnita Palme d’or pentru pelicula «Dancer in the Dark» cu Björk în rolul principal. O cântăreaţă care îl acuza recent pe regizor de hărţuire sexuală, lucru dezminţit de cel pus în cauză…

Spike Lee revine la Cannes după 27 de ani de absenţă

Al doilea «revenant» pe Croazetă la acest început de săptămână este americanul Spike Lee. 27 de ani după «Jungle fever», regizorul de culoare şi militantul cauzei afro-americanilor, este acum în competiţia «mare» cu pelicula «BlacKKKlansman», povestea adevărată a unui poliţist afro-american infiltrat în anii ’70 printre membrii mişcării Ku Klux Klan. După ce a fost selecţionat déjà de 6 ori la Cannes, revista culturală Telerama se întreabă dacă de această dată «Spike Lee va obţine în fine o recompensă», un sfert de secol după ce a marcat lumea cu al său «Malcom X».

Uitându-ne în retrovizor, la filmele care au fost déjà proiectate în competiţia pentru La Palme d’or de marţea trecută până acum, se desprind din lotul selecţionat două-trei filme, dacă privim criticile. Cap de listă, polonezul «Cold War» - «Război rece» - o peliculă sublimă a lui Pawel Pawlikowski despre o poveste de dragoste din epoca războiului rece, totul filmat extraordinar în alb şi negru. Pentru moment, mai toţi comentatorii dau acest film mare câştigător dar, să nu uităm, mai sunt încă jumătate de filme neproiectate, adică 10 la număr.

Critici excelente a primit şi «Three Faces», «Trei feţe», al iranianului Jafar Panahi. Un regizor căruia i-a fost interzis să iasă din ţara sa dar care totuşi a venit aici pe Croazetă prin intermediul operei sale, fiind unul dintre cei doi interpreţi principali ai noului său film. Realizat probabil cu cele mai mici mijloace la dispoziţie din toate filmele propuse la Cannes anul acesta, şi cu cea mai scurtă distribuţie, «Three Faces» este o capodoperă, o fabulă despre realitatea Iranului de azi. De notat că actriţa principală din film, care-i dă deci replica lui Jafar Panahi, este Behnaz Jafari, una dintre cele mai cunoscute actriţe din Iran, îşi joacă şi ea propriul rol, deci sub numele ei.

La capitolul «imagini marcante ale primei săptămâni» merită reamintită urcarea pe covorul roşu, sâmbătă seara, a celor 82 de femei din lumea filmului. Apelul pentru «egalitate salarială» lansat cu această ocazie de două personalităţi complet diferite – starul hollywoodian Cate Blanchett, preşedinta juriului din acest an la Cannes, şi Agnès Varda, figura cinemaului independent francez – va rămâne în analele ediţiei a 71-a a Festivalului de la Cannes, primul din era post-Weinstein.

Conferinţă de presă prin mesagerie şi telefon mobil

În anale va rămâne şi improbabila conferinţă de presă a regizorului Jean-Luc Godard. În vârstă de 87 de ani, enigmaticul cineast, în cursă cu filmul «Le livre d’image» a preferat să rămână în Elveţia decât să urce treptele palatului festivalurilor. Dar a acceptat totuşi să dea o conferinţă de presă via… un telefon mobil şi o mesagerie video. Jurnaliştii au fost deci rugaţi să stea la coadă pentru a ajunge în faţa mobilului prin care dialogau apoi cu Godard.

Un al doilea regizor absent de la Cannes din cauza interdicţiei autorităţilor din ţara sa, rusul Kirill Serebrennikov, a rămas şi el în memoria festivalierilor de la această ediţie. Numele său a fost afișat în mare, atât pe covorul roşu, de echipa sa, cât şi în sala în care era proiectat filmul său «Leto», istoria unei legende a rockului sovietic din anii ’80.

În fine, actriţa şi fosta manechină indiană, Aishwarya Rai, i-a cucerit pe sutele de fotografi urcând sâmbătă pe covorul roşu cu o magnifică rochie violet cu o enormă trenă de 6 metri care avea să acopere mai toate treptele palatului. Designerul filipinez care a conceput-o, a lucrat trei mii de ore – adică echivalentul a 125 de zile - la această rochie unică.

rai.jpg

Aishwaya Rai, fostà manechinà si actrità indianà, pe covorul rosu de la Cannes
Aishwaya Rai, fostà manechinà si actrità indianà, pe covorul rosu de la Cannes
Image source: 
Stéphane Mahe/Reuters
437

Facebook comments