Mercenarii ruşi din Siria

2018-03-09t171126z_1160195415_rc16845c6130_rtrmadp_3_mideast-crisis-syria-ghouta_0.jpg

Un soldat rus pazind un convoi umanitar la Ghouta pe 9 martie 2018.
Un soldat rus pazind un convoi umanitar la Ghouta pe 9 martie 2018.
Image source: 
Credit foto: REUTERS/ Omar Sanadiki

Situaţia din enclava Ghouta unde trupele regimului de la Damasc îşi continuă ofensiva tensionează şi mai mult relaţiile dintre Rusia pe de o parte şi occidentali pe de altă parte. ONU denunţă “monstruoasa indiferenţă” internaţională faţă de milioanele de copii care au avut de suferit în cei şapte ani de război, pentru că joi 15 martie se împlinesc exact şapte ani de cînd a început conflictul sirian. Iar ca o noutate de rău augur, în februarie anul acesta, pentru prima dată de la războiul rece încoace s-au înfruntat direct militari americani şi forţe paramilitare ruse. Despre aceste forţe paramilitare, de fapt mercenari rusi, vorbim în continuare.

Cotidianul Libération publică un dosar foarte documentat despre aceşti mercenari ruşi recrutaţi de o societate militară privată, aşa-numitul "grup Wagner". El nu are existenţă legală, pentru că societăţile militare private sunt interzise, în mod oficial, în Rusia, dar ea există şi a trimis mercenari în diferite zone de conflict, în Siria dar şi în Ucraina. Agenţia France Presse afirmă că în anumite perioade "grupul Wagner" avea în Siria un număr mare de oameni, 2500 în momentele de vîrf ale luptelor. Oamenii trimişi de respectiva societate militară privată s-au afirmat în urmă cu doi ani în contextul luptelor de la Palmyra, cînd cetatea antică a fost recuperată din mîinile jihadiştilor.

In noaptea dinspre 7 spre 8 februarie aviaţia americană care a efectuat bombardamente în estul Siriei, la Deir el-Zor, a lichidat în jur de o sută de combatanţi pro-Assad, printre care şi cîţiva mercenari ruşi. A fost de altfel momentul cînd în presa internaţională a început să  vorbească din nou despre aceste formaţiuni paramilitare.

Cotidianul Libération analizează profilul acestor combatanţi ruşi şi ajunge la concluzia că sunt "oameni care nu pot trăi înafara războiului". Ei sunt atraşi în primul rînd de bani, şi li se oferă salarii de zece ori mai mari decît cele din regiunile în care trăiesc în Rusia. În 2015 un astfel de mercenar putea primi în jur de 6500 de euro pe lună, totul depinde de fapt de misiunile efectuate. S-ar părea că există o "rotaţie" destul de rapidă a oamenilor, după trei sau patru luni mercenarii ruşi vor să se întoarcă acasă cu banii, motivaţiile lor nu sunt nici ideologice şi nici patriotice, ci strict financiare.

Unii dintre ei sunt veterani ai altor conflicte: din Afganistan, din Cecenia sau din Donbas. Libération consideră că unii dintre aceşti mercenari au semnat contracte cu companii petroliere care au legături cu Kremlinul şi vor să controleze exploatările petroliere din Siria. Rusia, după cum afirmă comentatorii avizaţi, luptă în Siria împotriva organizaţiilor islamiste radicale şi jihadiste, dar şi pentru a pune mîna pe enorma piaţă a resurselor petroliere.

Acest război complicat din Siria riscă în orice moment să devină unul şi mai riscant pentru comunitatea internaţională dacă americanii şi ruşii vor intra într-un conflict direct.  

De notat însă că personajul mercenarului marchează dintotdeauna istoria războaielor. A fost o vreme cînd mercenari francezi operau în Africa, iar mercenari americani se angajau pentru operaţiuni în Irak şi Afganistan. Chiar şi în contextului războiului din fosta Yugoslavie au existat mercenari… Un editorialist arată, în Libération, că mercenarii îşi asumă de fapt roluri obscure între interesele unor state şi ale unor societăţi private.  

 

 

 

 

410

Facebook comments