Relaţiile dintre Turcia şi Statele Unite într-o fază extrem de critică

2017-08-22t193927z_693598466_rc128712aea0_rtrmadp_3_usa-trump-afghanistan-tillerson_0.jpg

Seful diplomatiei americane, Rex Tillerson
Seful diplomatiei americane, Rex Tillerson
Image source: 
Credit foto: rfi.fr / REUTERS/Yuri Gripas

Seful diplomaţiei americane Rex Tillerson, se afla joi şi vineri la Ankara pentru discuţii "dificile" cu responsabilii turci, în contextul în care războiul din Siria a luat o turnură şi mai complicată. În presa europeană mulţi comentatori se mai întreabă dacă Turcia, care face parte din NATO, mai este efectiv un aliat al occidentului.

"Relaţiile noastre se află într-un moment foarte critic. Fie că le vom ameliora, fie că ele se vor degrada complet" a declarat ministrul turc de externe Mevlüt Cavusoglu, cu care se întreţine vineri 16 februarie Rex Tillerson. Mărul discordiei este operaţiunea lansată de armata turcă împotriva enclavei kurde Afrine din Siria, ceea ce, spune Washington-ul, deturnează forţele antijihadiste de la lupta lor prioritară.

Situaţia s-ar putea agrava şi mai tare dacă turcii vor ataca regiunea Minbej, şi ea controlată de kurzi, dar unde se află şi militari americani. Ar însemna pur şi simplu ca turcii să intre în conflict direct, pe teren, cu forţele americane. Reamintim că Ankara îi consideră pe kurzii din respectivele enclave siriene drept “terorişti” care sprijină insurecţia kurdă din Anatolia, mai precis Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

In Franţa, multe voci, printre care cea a filozofului Pascal Bruckner  şi cea a fostului ministru de externe Bernard Kouchner, cer Parisului să facă un gest diplomatic în favoarea kurzilor. Semnatarii acestui mesaj publicat în Le Figaro consideră că forţele turce care au lansat ofensiva împotriva kurzilor din enclava Afrine sunt sprijinite de grupuri jihadiste “cunoscute pentru crimele lor de război şi pentru colaborarea lor în trecut cu Organizaţia stat islamic”.

“Kurzii din Siria sunt prietenii noştri. A-i abandona după ce am luptat împreună cu ei împotriva islamiştilor ar fi o greşeală morală de neiertat" mai spun cei şase semnatari ai mesajului. Si tot ei mai arată că în regiunile controlate de kurzi aceştia încearcă să construiască "o societate democratică, bazată pe respectarea pluralismului etnic şi religios, precum şi pe egalitatea între bărbaţi şi femei". Ceea ce ar putea avea o “influenţă profundă într-o regiune marcată de tiranie”.