Fenomenul "violenţelor fără motiv" în Franţa

2016-06-11t145259z_483112998_lr1ec6b15c1il_rtrmadp_3_soccer-euro-eng-rus-security_0.jpg

Incidente la un meci de fotbal
Incidente la un meci de fotbal
Image source: 
Credit foto: REUTERS/Jean-Paul Pelissier

In Franţa creşte numărul actelor de violenţă fără motiv (sau gratuită). Potrivit unui raport dedicat acestui fenomen, în fiecare zi se produc pe teritoriul francez în jur de 777 de agresiuni spontane, fără premeditare, expresie a unui climat general de nervozitate în creştere. Este ceea ce rezultă dintr-un dosar publicat de cotidianul Le Figaro.

Într-un fel este stupefiant faptul că în prezent se întocmesc două tipuri de rapoarte, unul legat de “violenţă premeditată” şi altul legat de “violenţă fără motiv”, sau nejustificată. Aproape că îţi vine să te întrebi, care dintre cele două forme de violenţă este mai gravă? Sau mai blamabilă? Între un ins care îţi dă în cap ca să te fure, şi altul care îţi dă în cap pentru că ai "îndrăznit" să-l claxonezi întrucît nu ţi-a acordat prioritate de dreapta, cine este mai "condamnabil"?

Dosarul din Le Figaro scrutează comportamentele aberante care s-au înmulţit în 2017 faţă de anii precedenţi. În limbaj mai popular, creşte numărul celor cărora "le sare ţandăra" în diferite împrejurări: la un meci, pe stradă, la medic, în mediul şcolar, în mijloacele de transport, şi aşa mai departe. Observatorul naţional al delicvenţei consideră că lumea în care trăim devine tot mai anxioasă, iar oamenii din ce în ce mai stresaţi. De unde aceste izbucniri cotidiene care se banalizează. Există deci o "agresivitate" în aer, un grad sporit de agresivitate în sînul societăţii şi ea vine dintr-o “degradare a climatului social”, spune Le Figaro.

De fapt, cauzele sunt mult mai multe şi complexe. Eşecurile şcolare, atmosfera din marile cartiere periferice, rivalitatea dintre bande rivale, delicvenţa juvenilă, presiunea migratorie, slăbirea autorităţii parentale… iată doar cîteva astfel de cauze complexe repertoriate de realizatorii dosarului din Le Figaro. Cotidianul publică şi mărturii ale unor poliţişti care afirmă că se află deseori în faţa unor fenomene noi, aproape inexplicabile.

Cum este posibil ca în unele cartiere să fie bombardaţi cu pietre pompieri care vin tocmai ca să stingă un incendiu şi să salveze vieţi omeneşti? Un criminolog evocă, tot în Le Figaro, impulsivitatea în creştere în rîndurile unor tineri, probabil consecinţă a unui tip de “subcultură a intoleranţei” care se dezvoltă mai ales în cartiere devenite ghetouri comunitate.

Pe fondul ameninţării teroriste, dar şi al creşterii delicvenţei, guvernul francez a încercat să stimuleze dezvoltarea sectorului “securităţii private”. Acest sector este deci în plină expansiune. Anul 2016 a însemnat 167 800 de noi angajaţi. La începutul acestei luni, însă Curtea de conturi a publicat un raport în care denunţă insuficienţele acestui sector. Mulţi dintre cei care au obţinut dreptul de a efectua misiuni în domeniul securităţii nu au fost formaţi suficient, sau nu prezintă un profil moral adecvat. Curtea de conturi a descoperit chiar cazuri de persoane cu antecedente judiciare care au început să lucreze ca agenţi de securitate.

Ministrul de interne Gérard Collomb a numit, în context, o misiune parlamentară pentru clarificarea modalităţilor de cooperare între societăţile private din sectorul securitar şi forţele de ordine. O întreagă doctrină legată de securitatea privată urmează de fapt să fie definită în Franţa.