Donald Trump şi "virilismul” în politică

dtw00inx0aejh6t.jpg

Image source: 
credit foto: Editions Textuel

Donald Trump se află de numai un an la Casa Albă, dar nu este exclus să deţină deja recordul în materie de articole şi cărţi scrise despre un preşedinte american în primul an de mandat. Si dacă nu deţine acest record, mai mult ca sigur nici un alt preşedinte american nu a suscitat într-un timp atît de scurt atîtea comentarii negative. În Franţa au apărut mai multe cărţi despre Donald Trump,  iar în cele ce urmează vă semnalăm una cu un titlu care anunţă din start un punct de vedere critic: "Trump, revanşa omului alb".

"Trump, la revanche de l’homme blanc", carte apărută în luna ianuarie la Editura Textuel, este fructul unei analize cu conotaţie oarecum psihanalitică realizată de cercetătoarea franceză Marie-Cécile Naves. Într-un interviu acordat revistei "Magazine Littéraire" autoarea îşi asumă acest unghi de vedere, numindu-l o "critică sexualistă" (încerc să traduc cît mai convingător acest concept în româneşte, în franceză avem sintagma "critique sexuée".  

Marie-Cécile Naves consideră că Donald Trump s-a pus de fapt în serviciul unui electorat format în special din bărbaţi de rasă albă supăraţi pe Obama şi pe toată lumea. Iar în inima proiectului său s-a aflat reabilitarea unui masculinităţi albe şi hegemonice. Prin contrast cu Barack Obama, calificat drept "slab", Trump s-a pus în scenă, ca un veritabil actor, cultivînd autoritarismul, misoginia, impulsivitatea şi "virilismul". Iată un alt concept interesant, "virilismul", deşi în acest domeniu Trump are mai mulţi predecesori, dintre care aş numi doar doi: Silvio Berlusconi şi Vladimir Putin.

Să revenim însă la Marie-Cécile Naves pentru care Donald Trump este un nostalgic al Americii de dinainte de anii 50, cînd ideologia "masculinistă" era omniprezentă şi feminismul nu cîştigase încă teren. În interviul acordat revistei "Magazine Litérraire", cercetătoarea franceză spune următoarele: "Acest virilism al lui Donald Trump se regăseşte deasemenea în politica internaţională, ceea ce s-a văzut prin modul în care şi-a expus rivalitatea cu liderul nord-coreean Kim Jong-un. (…) Comunicarea lui Donald Trump este făcut din aluzii falice şi din rivalităţi de tip vino să ne măsurăm dacă eşti bărbat. (…) Cealaltă strategie internaţională cu dimensiune virilistă este aceea a haosului. Trump accentuează problemele acolo unde procesele de pacificate şi echilibrele regionale sunt pe cale de stabilizare."

Această ultimă afirmaţie este justificată prin atitudinea adoptată de Trump în privinţa acordului nuclear cu Iranul, pe care îl denunţă continuu, şi prin decizia sa de a muta ambasada americană din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. "Virilismul" în politică este deci o atitudine care nu acceptă compromisul. Ori, faţă de Obama care era un om al compromisurilor, Trump vrea să demonstreze că este un "şef combativ" căruia nu-i este frică de adversitate. "Virilismul", în politică, are în orice caz ceva grotesc şi ridicol în acelaşi timp. Dar el poate deveni şi extrem de grav, mai ales dacă un astfel de "mare şef" începe să declanşeze conflicte sau caută chiar să provoace un război pentru a demonstra cît de "masculinist" este.

Nu numai în Franţa se scriu însă cărţi despre America avînd caracterul unor serioase semnale de alarmă. Scriitorul şi polemistul american Lewis Lapham este şi el autorul unor analize caustice, reunite sub  titlul "Timpul nebunilor. Cînd America îşi abandonează democraţia". Cartea tocmai a fost publicată şi în Franţa, iar titlul ei aş spune că este de natură să-ţi dea frisoane. Lewis Lapham constată în articolele sale, care acoperă o perioadă de 25 de ani, că America devine treptat "o oligarhie plutocratică, războinică, arogantă, venală, care îşi trădează poporul".

Revista Le Point, recenzează şi publică fragmente din cartea lui Lewis Lapham, printre ele şi această frază: "Acest om (este vorba de Donald Trimp) care resimte un dispreţ deschis, fascist faţă de ideea democratică şi-a fondat pretenţia de a ajunge la Casa Albă pe faptul că era efectiv, efectiv bogat, deci nimeni nu putea nici să-l cumpere şi nici să-l comande. (…) Rezultatul este distrugerea oricărui discurs politic credibil, fără de care democraţia nu există."